- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Economie

Cheltuielile pentru protecția mediului au ajuns la 38 de miliarde de lei în 2023, arată INS

23 Jan, 11:04 • Bugiu ⁠Ana Maria
România a alocat în 2023 peste 38 de miliarde de lei pentru protecția mediului, echivalentul a 2,4% din PIB, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost realizată de întreprinderi, care și-au dublat aproape contribuția în ultimii cinci ani, confirmând rolul tot mai important al sectorului privat în investițiile de mediu.
Cheltuielile pentru protecția mediului au ajuns la 38 de miliarde de lei în 2023, arată INS

Valoarea totală a cheltuielilor pentru protecția mediului în România a ajuns, în anul 2023, la 38,094 miliarde de lei, sumă care reprezintă echivalentul a 2,4% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele evidențiază o implicare semnificativă atât a sectorului privat, cât și a autorităților publice, precum și o tendință clară de creștere a eforturilor financiare alocate protecției mediului în ultimii ani, potrivit agerpres.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România primește peste 16 miliarde de euro prin instrumentul SAFE al UE

Cheltuielile pentru protecția mediului au ajuns la 38 de miliarde de lei în 2023, arată INS

Conform INS, investițiile destinate protecției mediului au fost realizate, în 2023, în proporție majoritară de către producătorii specializați, care au acoperit 61% din total, în timp ce producătorii nespecializați au contribuit cu 39%. Această structură reflectă o schimbare importantă față de anii anteriori, indicând o consolidare a sectorului dedicat explicit activităților de mediu.

Datele statistice arată că întreprinderile au avut cea mai mare contribuție la cheltuielile naționale pentru protecția mediului, iar nivelul acestora a fost într-o creștere constantă în perioada 2018–2023. Astfel, cheltuielile realizate de mediul de afaceri au crescut de la 13,347 miliarde de lei în 2018 la 25,804 miliarde de lei în 2023, aproape dublându-se într-un interval de cinci ani. În această perioadă, contribuția întreprinderilor a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea a administrației publice centrale și locale.

INS subliniază că această evoluție reflectă angajamentul tot mai pronunțat al sectorului privat față de protecția mediului, pe fondul reglementărilor europene, al presiunilor de sustenabilitate și al investițiilor în tehnologii mai puțin poluante. Mediul economic privat a avut, astfel, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor naționale destinate mediului, devenind principalul motor al investițiilor verzi din România.

În ceea ce privește consumul intermediar — definit ca valoarea bunurilor și serviciilor utilizate pentru obținerea producției totale într-o anumită perioadă — cea mai mare parte a acestuia a fost înregistrată de producătorii specializați. În 2023, consumul intermediar al acestora s-a ridicat la 11,926 miliarde de lei, reprezentând 69,1% din consumul intermediar total. Producătorii nespecializați au avut o pondere de 30,9% din consumul intermediar.

Totodată, scopul de mediu legat de gestionarea deșeurilor, respectiv recuperarea și economisirea materialelor (clasificat ca CEP 04), a dominat structura consumului intermediar, având o pondere de 66,1% din total în anul 2023. Această concentrare arată că cea mai mare parte a cheltuielilor operaționale pentru protecția mediului este direcționată către activități de colectare, reciclare și valorificare a deșeurilor.

Analiza investițiilor pentru protecția mediului evidențiază și o schimbare structurală importantă față de anul 2008. Dacă atunci producătorii nespecializați realizau majoritatea investițiilor (60,2%), în 2023 situația s-a inversat aproape complet. Producătorii specializați au ajuns să dețină 61% din investițiile totale, în timp ce ponderea celor realizate de producătorii nespecializați a scăzut la 39%. Această evoluție indică maturizarea pieței serviciilor de mediu și creșterea rolului operatorilor dedicați.

Per ansamblu, datele INS arată că România a alocat în 2023 resurse financiare semnificative pentru protecția mediului, atât prin cheltuieli curente, cât și prin investiții, cu un rol tot mai important al sectorului privat. Nivelul de 2,4% din PIB sugerează o integrare progresivă a obiectivelor de mediu în politica economică națională, deși rămâne loc pentru consolidare în raport cu standardele și ambițiile europene pe termen lung.

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole
Putin discută cu liderul Iranului după convorbirea cu Trump și cere dezescaladarea rapidă a conflictului
Putin discută cu liderul Iranului după convorbirea cu Trump și cere dezescaladarea rapidă a conflictului
Putin îi transmite lui Trump că Rusia nu ajută Iranul în războiul din Orientul Mijlociu: „Îi putem crede pe cuvânt”
Putin îi transmite lui Trump că Rusia nu ajută Iranul în războiul din Orientul Mijlociu: „Îi ...
În doar două zile, SUA au cheltuit peste 5 miliarde de dolari pe muniție în războiul cu Iranul
În doar două zile, SUA au cheltuit peste 5 miliarde de dolari pe muniție în războiul cu Iranul
România își consolidează viitorul energetic. Aproape triplează capacitatea nucleară în următorii 10 ani
România își consolidează viitorul energetic. Aproape triplează capacitatea nucleară în următorii ...
Creșterea petrolului cu 10% ar putea anula estimările de inflație din România, avertizează BNR
Creșterea petrolului cu 10% ar putea anula estimările de inflație din România, avertizează BNR
Comisia Europeană lansează TraceMap, platformă AI pentru detectarea alimentelor contaminate și a fraudelor
Comisia Europeană lansează TraceMap, platformă AI pentru detectarea alimentelor contaminate și a ...
Finlanda, în alertă. SUPO avertizează că Rusia va intensifica spionajul după războiul din Ucraina
Finlanda, în alertă. SUPO avertizează că Rusia va intensifica spionajul după războiul din Ucraina
Bolojan: Vom depune la CCR argumentele de susținere măsurilor contestate de Avocatul Poporului
Bolojan: Vom depune la CCR argumentele de susținere măsurilor contestate de Avocatul Poporului
CSM: Aviz favorabil pentru Codrin-Horaţiu Miron ca viitor procuror-şef al DIICOT
CSM: Aviz favorabil pentru Codrin-Horaţiu Miron ca viitor procuror-şef al DIICOT
Radu Miruță propune revitalizarea fabricilor de apărare slab tehnologizate printr-o politică europeană
Radu Miruță propune revitalizarea fabricilor de apărare slab tehnologizate printr-o politică europeană
SUA au solicitat României permisiunea de a folosi Baza 57 „Mihail Kogălniceanu” pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu
SUA au solicitat României permisiunea de a folosi Baza 57 „Mihail Kogălniceanu” pentru eventuale ...
Autostrada Sibiu–Pitești avansează rapid. Tronsonul Țigveni–Curtea de Argeș ar putea fi deschis cu 6 luni mai devreme
Autostrada Sibiu–Pitești avansează rapid. Tronsonul Țigveni–Curtea de Argeș ar putea fi deschis ...
Volodimir Zelenski vine joi în România. Președintele Ucrainei se întâlnește cu Nicușor Dan la Cotroceni
Volodimir Zelenski vine joi în România. Președintele Ucrainei se întâlnește cu Nicușor Dan la ...
România mizează pe cooperarea Europa–SUA pentru securitate, spune consilierul prezidențial Vlad Ionescu
România mizează pe cooperarea Europa–SUA pentru securitate, spune consilierul prezidențial Vlad ...
Donald Trump și Vladimir Putin au discutat telefonic despre războiul din Iran și despre perspectivele unui acord de pace în Ucraina
Donald Trump și Vladimir Putin au discutat telefonic despre războiul din Iran și despre perspectivele ...
Avertisment global: Blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea declanșa o criză majoră a petrolului
Avertisment global: Blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea declanșa o criză majoră a petrolului
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026
Au început interviurile pentru șefia marilor parchete: CSM evaluează propunerile ministrului Justiției
Au început interviurile pentru șefia marilor parchete: CSM evaluează propunerile ministrului Justiției