INS confirmă intrarea României în recesiune tehnică la finalul lui 2025

Datele INS arată o economie care, pe ansamblul anului 2025, a crescut foarte puțin, dar care a încheiat anul în scădere.
Produsul Intern Brut (PIB) – adică valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse în economie – a fost în 2025 cu 0,6% mai mare decât în 2024. Aceasta înseamnă o creștere modestă, aproape de stagnare, la nivel anual.

Dacă ne uităm la finalul anului, situația este mai slabă. În trimestrul IV din 2025, economia a fost cu 1,9% mai mică decât în trimestrul III, ceea ce arată o contracție clară de la un trimestru la altul.

Comparativ cu același trimestru din 2024, datele diferă în funcție de modul de calcul:
– pe seria brută (datele neajustate), PIB-ul a crescut ușor, cu 0,1%;
– pe seria ajustată sezonier (care elimină efectele sezoniere, cum ar fi sărbătorile sau variațiile ciclice), PIB-ul a scăzut cu 1,6%.

Domeniile cu cele mai mari scăderi în ultimul trimestru din 2025

„În luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă cu 10,1%, din cauza scăderilor industriei prelucrătoare (-13,5%) și industriei extractive (-0,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,9%.

În anul 2025, comparativ cu anul 2024, producţia industrială a scăzut cu 0,9%”, au precizat reprezentanții INS.

Ajustarea sezonieră este importantă pentru că oferă o imagine mai clară asupra tendinței reale a economiei, fără influențe temporare. În plus, Institutul Național de Statistică a recalculat datele după includerea estimărilor pentru trimestrul IV 2025, ceea ce înseamnă că pot exista diferențe față de cifrele anunțate anterior.

În esență, mesajul INS este că economia a avut o creștere foarte mică pe întreg anul 2025, dar a intrat pe o traiectorie de scădere în a doua parte a anului.

„Când spuneam, acum doi ani, că noi suntem în recesiune tehnică și că problemele se acutizează, erau o mulțime de politicieni care mă acuzau că sunt prea pesimist, că economia duduie. Datele revizuite de la INS arată, negru pe alb, că și în anul de glorie al dl. Ciolacu, 2024, am avut recesiune tehnică, în T1 și T2. Mai mult chiar, și în primul trimestru din 2025 am fost pe scădere economică. Pe ansamblu, avem 5 trimestre de scădere în perioada 2024–2025”, comentează Adrian Negrescu, consultant economic și owner Frames.

Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, Flavius Jakubowicz, susţine că recesiunea tehnică înregistrată de România, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut, reprezintă un semnal de avertizare şi nu un verdict definitiv asupra economiei.

El mai spune că este vorba despre o fază de corecţie economică, nu de o criză structurală, iar revenirea în acest an va depinde de disciplina bugetară, stabilitatea fiscală şi capacitatea statului de a susţine investiţiile.

Pe de altă parte, România s-a mai confruntat cu recesiune tehnică în 2012 și 2014, iar în perioada 2008–2010 a traversat o recesiune severă, pe fondul crizei financiare globale, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Antena 3 CNN.

Intrarea în recesiune tehnică semnalează, în general, o reducere a investițiilor și o atitudine mai prudentă din partea companiilor, pe fondul incertitudinilor economice.

Piața muncii poate resimți efecte prin înghețarea angajărilor și, în unele cazuri, prin concedieri, în timp ce bugetul de stat poate fi supus unei presiuni suplimentare, inclusiv prin costuri mai ridicate de finanțare.

Moneda națională ar putea fi afectată, iar sectoare-cheie precum construcțiile, industria auto și comerțul pot înregistra scăderi de activitate.

În scenariul unei creșteri economice foarte reduse, economia se apropie de stagnare, investițiile pot fi amânate, angajările rămân limitate, iar creșterile salariale sunt modeste sau inexistente. De asemenea, presiunile asupra bugetului persistă, iar consumul intern rămâne slab.

Citește mai mult: Alexandru Nazare despre o posibilă intrare în recesiune tehnică: Nu pot să vă confirm, este posibil