România se află pe locul doi în topul cu cel mai mare deficit bugetar din Europa, potrivit celui mai recet raport făcut public de Comisia Europeană. Pe primul loc se află Malta, care a avut anul trecut un deficit bugetar de 10,7% din PIB. Este urmată de România, care anul trecut a avut un deficit de 9,3% din PIB.
Conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană, țara noastră este urmată de Polonia (-6,6%), Franța (‑5,8%) și Slovacia (-5,3%).
Potrivit Eurostat, 12 țări din Uniunea Europeană au raportat deficite bugetare care depășesc pragul de 3% din PIB, limita prevăzută în Pactul de Stabilitate și Creștere. La polul opus, șase state membre au înregistrat excedente bugetare: Danemarca: +4,5%, Irlanda și Cipru: +4,3% fiecare, Grecia: +1,3%, Luxemburg: +1%, Portugalia: +0,7%.
La nivelul zonei euro, deficitul bugetar mediu a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024. Potrivit datelor Eurostat, la nivelul întregii Uniuni Europene, deficitul s-a redus ușor, de la 3,5% la 3,2%, potrivit profit.ro.
România are în prezent un grad de îndatorare de 54,8% din PIB. Deși este departe de cele mai ridicate niveluri din UE, rămâne semnificativ pentru o economie emergentă. Cele mai mari datorii publice au fost raportate în: Grecia: 153,6%, Italia: 135,3%, Franța: 113%, Belgia: 104,7%, Spania: 101,8%
La polul opus se află țări cu datorii foarte scăzute, precum: Estonia: 23,6%, Bulgaria: 24,1%, Luxemburg: 26,3%, Danemarca: 31,1%, Suedia: 33,5%, Lituania: 38,2%
Guvernul României își propune să reducă deficitul la 7% din PIB în 2025, prin măsuri de control al cheltuielilor. Totuși, mulți economiști pun sub semnul întrebării realismul acestor obiective, mai ales în context electoral, având în vedere apropierea alegerilor prezidențiale din luna mai.
Citește și Noi vouchere pentru români. Cine poate beneficia de voucherele de sănătate
Reamintim că în luna ianuarie, Consiliul UE a recomandat României să respecte planul de ajustare bugetară, în schimbul unei perioade extinse de ajustare de 7 ani (față de termenul standard de 4 ani). România a primit această derogare condiționată de realizarea unor reforme esențiale, inclusiv reforma fiscală și investiții strategice