Eurostat 2025: Cât timp lucrează românii în raport cu alţi angajaţi din ţările UE

Datele Eurostat arată că, în 2024, 6,6% dintre persoanele ocupate cu vârste între 20 și 64 de ani din UE au lucrat ore îndelungate, adică cel puțin 49 de ore pe săptămână la locul principal de muncă. Vorbim despre o scădere față de 9,7% în 2014 sau de maximum de 11,7% în 2005, conform Euronews.

În rândul statelor UE, diferențele sunt foarte mari. Grecia conduce clasamentul, cu 12,4% dintre angajați lucrând peste 49 de ore pe săptămână, deși acest procent a scăzut mult față de începutul anilor 2000, când era aproape 20%.

Dacă luăm în calcul toate țările europene, Islanda ocupă primul loc, cu 13,6% în 2024, deși în 2000 procentul era de 35%.

În UE, Grecia este urmată de Cipru (10%) și Franța (9,9%), iar top 5 este completat de Portugalia (9,2%) și Belgia (8,4%). Peste media europeană s-au situat și Austria, Irlanda, Italia, Cehia, Polonia și Suedia.

La polul opus, cele mai mici procente au fost raportate în Bulgaria (0,4%), Letonia (1%) și Lituania (1,4%).

Eurostat: Cât timp lucrează românii

România se situează și ea printre țările cu cele mai reduse valori, cu doar 1,8% dintre angajați care lucrează peste 49 de ore pe săptămână, sub media europeană.

Eurostat: România are cel mai mare număr de elevi per profesor din Uniunea Europeană

Datele arată că bărbații au șanse mai mari decât femeile să muncească peste program: 9,3% dintre bărbați comparativ cu 3,6% dintre femei în UE-27.

Diferența este și mai mare între angajați și persoanele pe cont propriu. 27,5% dintre cei care lucrează pe cont propriu au declarat că muncesc peste 49 de ore, față de doar 3,4% dintre angajați. În cazul celor care sunt și angajatori, procentul ajunge aproape de 40%.

Cele mai expuse categorii profesionale sunt lucrătorii calificați din agricultură, silvicultură și pescuit – 26,2% dintre aceștia muncesc ore îndelungate. Urmează managerii, unde 21,2% lucrează în medie peste 49 de ore pe săptămână.

Media europeană a orelor de muncă a fost de 36 de ore pe săptămână în 2024, dar există variații mari: de la 32,1 ore în Olanda la 39,8 ore în Grecia.

Efectele asupra sănătății

Deși ponderea celor care muncesc mult scade, nivelul rămâne ridicat, cu efecte directe asupra sănătății. Un studiu realizat de University College London în 2015 a arătat că angajații care lucrează peste 55 de ore pe săptămână au un risc cu 33% mai mare de accident vascular cerebral comparativ cu cei care muncesc 35–40 de ore.

La rândul său, un raport comun OMS și Organizația Internațională a Muncii din 2021 a concluzionat că programul de peste 55 de ore pe săptămână a fost responsabil pentru 745.000 de decese prin accident vascular cerebral și boli cardiace în 2016, cu 29% mai multe decât în anul 2000.

Impactul este atât direct – stresul afectează sănătatea –, cât și indirect, prin reducerea timpului pentru activități sănătoase.

Timpul maxim de lucru: 48 de ore pe săptămână

Conform Directivei europene privind timpul de lucru (în vigoare din 2003), durata maximă a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Eurostat: România cheltuie cel mai puțin din UE pentru alocații și sprijin financiar acordat familiilor

Aceste date vin în contextul unor dezbateri aprinse despre echilibrul între muncă și viața personală, flexibilitate, productivitate și burnout. Unele țări testează chiar săptămâna de lucru mai scurtă.

Pe de altă parte, altele merg în direcția opusă. Grecia a adoptat recent o lege prin care anumite companii pot cere angajaților să lucreze șase zile pe săptămână.