Mircea Coşea: „FMI, ca un animal de pradă, a adulmecat mirosul falimentului din România”

Mircea Coşea spune că, deși pretindem că tranziția de la economia centralizată, de comandă, s-a încheiat și trăim într-o economia de piață funcțională, europeană, realitatea ne contrazice.

Profesorul Mircea Coșea a arătat într-o discuție cu DCBusiness că: ”Astăzi, într-o economie liberă, bugetul și politica fiscală sunt instrumente de politică economică. Nu mai sunt conturi simple contabile. Adică prin aceste instrumente statul orientează economia. Nu are alte instrumente!”, a punctat economistul care a mai arătat că premierul nu poate să treacă prin parlament actualele măsuri pentru care vrea să își asume răspunderea.

Preţ carburanţi în creştere, motorina a sărit iar de 7 lei. Mircea Coşea: „Majorarea va afecta toate produsele”

Mircea Coşea susţine cu argumente economice că acum premierul ”trebuie să dea stimulente. Or, bugetul trebuie să aibă o astfel de politică fiscală cât să stimuleze anumite ramuri și să îi asigure dezvoltarea altora. Spre exemplu, pui taxe foarte mari pe tutun, pe alcool sau pe mai știu eu ce, produse care nu fac bine ai societății și cu o impozitare adecvată, poate chiar stimulent, pentru ramuri care sunt benefice pentru societate.

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte! Dacă nu știai, mărul este printre cele…

O nouă schemă de înșelăciune! Metoda care a prejudiciat persoane fizice și firme cu aproape 700.000 de lei

O nouă schemă de înșelăciune! O bandă de 6 bărbați care acționau online, făcând promisiuni de câștiguri ușoare prin vânzarea de produse sau cursuri online,…

Or, în cazul de față, aceste măsuri nu au niciun fel de logică a unor obiective și a unor strategii pe care le are în vedere sau ar trebuit să le aibă în vedere guvernul. Practic, reiese un lucru foarte clar Guvernul nu dorește decât să ia bani de pe unde se poate cu japca, fără niciun fel de grijă pentru viitor, fără niciun fel de grijă pentru mediul privat,  pentru mediul de afaceri”.

Mai mult, profesorul de economie Mircea Coşea a mai spus că: ”Citind acest document, am rămas cu sentimentul că există o ură, cuvântul poate prea dur, o ură față de sectorul privat și mediul de afaceri, care este privit sub forma unor dușmani ai acestei societăți care câștigă prea mult, care au beneficii prea mari. Nu se ține cont că aceste sectoare chiar lucrează, chiar sunt oameni adecvați acestui lucru, nu sunt politruci, sunt specialiști care lucrează acolo, din contră, este privit ca un dușman”.

Economistul a mai afirmat că dacă proiectul de lege se va aplica economia românească va suferi o cădere bruscă: ”Nu vom mai avea creștere economică, vom fi în recesiune tehnică pentru că sectorul producător de creștere economică este sugrumat. Există o greutate în plus pe bugetul statului, creată chiar de către bugetul statului, și anume dorința asta de a impozita cu 1% profitul băncilor, în condițiile în care știm ce profit ca băncile, pentru că băncile nu au capital propriu, că e foarte complicat cât este profitul băncilor. Se pare că a ajuns la o înțelegere în definirea profitului […] Băncile vor majora dobânda și în acest caz pe cine atacă? Atacă pe cei care au credite. Dar principala victimă este chiar statul român, pentru că statul român este cel mai mare client al băncilor și el va suporta o dobândă mai mare. Ce faci? Cu o mână dai și cu alta a iei?”.

Mircea Coşea și-a exprimat speranța că legea va fi supusă unor modificări în Parlament, unde sunt comisii de specialitate unde există înțelegerea faptului că astfel de măsuri au mai mult efecte negative decât pozitive și că pot duce la o situație greu de manevrat în viitor fără ajutorul cuiva: ”Ajutorul cui? Ajutorul Fondului Monetar Internațional, care deja, ca un animal de pradă, a adulmecat mirosul falimentului din România. A venit în România să vadă care e situația, probabil în ideea că anul viitor va exista o cerință a Guvernului României de a avea un împrumut acolo, cu consecințele pe care le cunoaștem și care nu sunt deloc favorabile stadiului în care se află România acum”, a mai explicat profesorul Mircea Coșea.

Reacţia lui Mircea Coşea, după anunţul lui Marcel Boloş: După Comisia Europeană, ne atrage atenţia şi FMI. Riscul esă pierdem 75 miliarde euro

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, anunţă, marţi, că s-a întâlnit cu o delegaţie a Fondului Monetar Intenaţional, iar specialiştii au apreciat eforturile României de a implementa politici economice responsabile, dar au cerut atenţţie în reducerea deficitului bugetar. Aceeaşi solicitare a avut-o anterior şi Comisia Europeană. „Miza? Riscul să pierdem 75 miliarde euro”, a reiterat ministrul Finanţelor. Oficialii MInisterului Finanţelor au transmis că ministrul Marcel Boloş va avea o nouă întâlnire cu delegaţia FMI săptămâna viitoare.

Ministerul Finanţelor a transmis, marţi, într-un comunicat de presă că, în contextul vizitei anuale sub temeiul Articolului IV din Statutul Fondului Monetar Internaţional în România, ministrul Marcel Baloş a avut o întrevedere cu o echipã a FMI condusã de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România.

”Discuţiile au inclus o gamã largã de subiecte, printre care politica fiscalã, evoluţiile macroeconomice recente şi reformele structurale asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã”, au transmis oficialii ministerului.

Ministrul Marcel Boloş a transmis delegaţiei că ”rata anualã a inflaţiei şi-a continuat traiectoria descendentã, ajungând în iulie la o singura cifrã”.

”Comparativ cu economiile similare din regiune, înregistrãm un nivel mai redus al inflaţiei, faţã de Ungaria, Polonia şi Cehia. Scãderea ratei inflaţiei în primele şapte luni ale anului a fost antrenatã în principal de dinamica preţurilor energiei şi combustibililor. În ceea ce priveşte piaţa muncii, România manifestã rezilienţã, efectivul salariaţilor continuând sã creascã la maxime istorice, preponderent pe seama angajãrilor din sectorului privat.

Dinamica puterii de cumpãrare rãmâne în teritoriul pozitiv, în contextul unei creşteri salariale superioare ratei inflaţiei. Pe partea de resurse, serviciile au rãmas principalul motor al creşterii, cu un aport de 1,8 puncte procentuale în primul semestru, în vreme ce, pe partea de cerere, structura creşterii economice în prima jumãtate a anului a fost mai favorabilã investiţiilor, comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut”, le-a explicat ministrul Marcel Boloş membrilor delegaţiei.

Mircea Coșea comentează promisiunile lui Boloș și Ciolacu cu privire la cota unică de impozitare „Pe ce se bazează guvernanții când au astfel de promisiuni atât de atât de profund populiste”

Oficialii Ministerului Finanţelor au precizat, de asemenea, că echipa FMI a transmis cã apreciazã şi încurajeazã angajamentul şi eforturile Guvernului României de a implementa reforme şi politici economice responsabile, pentru a asigura un climat favorabil dezvoltãrii durabile.

”De asemenea, a subliniat nevoia de a identifica şi implementa mãsuri de consolidare fiscalã, inclusiv reducerea cheltuielilor neesenţiale şi îmbunãtãţirea colectãrii veniturilor. În plus, au evidenţiat importanţa continuãrii reformelor structurale pentru stimularea creşterii economice şi pentru crearea unui mediu favorabil investiţiilor”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

”În ceea ce priveşte politica bugetarã, ştiţi cã pentru România a fost declanşatã procedura de deficit excesiv.

În acest context, am prezentat mãsurile pregãtite de Guvern care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetarã a României, prin administrarea eficientã a veniturilor publice, dar şi pentru utilizarea eficientã a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv mãsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientã a patrimoniului şi resurselor”, a completat ministrul Marcel Boloş.

Potrivit oficialilor Ministerului Finanţelor, cele douã pãrţi au convenit sã poarte o nouã serie de discuţii în cursul sãptãmânii viitoare, zilele acestea urmând ca FMI sã aibã întâlniri cu reprezentanţi Bãncii Naţionale, ai altor agenţii guvernamentale, cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.