România se menține pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, dar mizează pe digitalizare pentru redresare. Șeful ANAF anunță o creștere semnificativă a încasărilor în 2025

România continuă să întâmpine dificultăți majore în ceea ce privește colectarea taxelor la bugetul de stat, conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

România, încă pe ultimul loc în UE la colectarea de TVA

Documentul, care analizează deficitul de încasare a TVA în perioada 2019 – 2024, indică pentru țara noastră un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, un procent similar cu cel înregistrat în 2019.

Deși acest nivel rămâne unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, autoritățile fiscale de la București sunt optimiste, bazându-se pe o strategie agresivă de digitalizare care a început deja să ofere rezultate concrete în anul curent.

Citește și : Ce trebuie să știi înainte să începi o implementare SAP

Estimările Comisiei Europene pentru anul 2024 anticipează o ușoară ameliorare a situației, prognozând o scădere a deficitului de încasare cu 0,5 puncte procentuale, până la nivelul de 29,5%.

Raportul subliniază contextul economic dificil al anului 2023, marcat de o inflație ridicată și de explozia prețurilor la energie electrică, fenomene care au necesitat intervenția statului prin mecanisme de plafonare.

Aceste evoluții au modificat comportamentul de consum și au avut un impact direct și negativ asupra capacității de colectare a TVA. Calculul acestui deficit pornește de la datele statistice privind consumul, comparând valoarea TVA care ar trebui teoretic colectată cu sumele care ajung efectiv în vistieria statului.

În ciuda statisticilor europene nefavorabile, conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) consideră că măsurile recente de reformă fiscală schimbă paradigma. Președintele ANAF, Adrian Nica, a admis că raportul de la Bruxelles reprezintă un semnal clar privind necesitatea intensificării eforturilor, însă susține că soluția câștigătoare a fost deja implementată: digitalizarea masivă a sistemului

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte.

Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurãm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, a declarat Adrian Nica, președintele ANAF.

Optimismul șefului fiscului este susținut de cele mai recente date financiare. Cifrele oficiale arată o dinamică pozitivă pentru primele 10 luni ale anului 2025, perioadă în care încasările din TVA au atins valoarea de 94,31 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere consistentă, de 9,20 miliarde de lei, față de suma de 85,11 miliarde de lei colectată în intervalul similar din 2024.

Autoritățile pun acest avans pe seama implementării și modernizării instrumentelor digitale precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T. Aceste sisteme au modificat fundamental modul de monitorizare a tranzacțiilor în România, reducând drastic posibilitatea companiilor de a disimula activități economice în zona gri a evaziunii fiscale.

Citește și : Încă patru companii pe lista de reformă a guvernului. Care sunt acestea și ce schimbări se preconizează

Eforturile României se aliniază cu demersurile celorlalte state membre, în încercarea comună de a diminua pierderile de TVA la nivelul întregii Uniuni. Mai mult, progresele înregistrate au avut și o miză europeană directă: Ministerul Finanțelor a reușit, în luna noiembrie, să renegocieze cu succes jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la reducerea gap-ului de TVA.

Prin această negociere, România a evitat pierderea unei finanțări vitale de aproximativ 1 miliard de euro din granturi, sumă programată pentru anul 2026.