Puterea de cumpărare a europenilor crește la 21.153 de euro în 2026 (NIQ)

Puterea totală de cumpărare a populației din Europa este estimată la aproximativ 14.500 de miliarde de euro în 2026, bani pe care europenii îi pot aloca pentru locuință, consum, servicii, energie, mobilitate, pensii private și timp liber.

În medie, puterea de cumpărare ajunge la 21.153 de euro pe locuitor, în creștere nominală cu 4,4% față de nivelul revizuit din 2025. Diferențele dintre țările europene rămân însă considerabile în ceea ce privește veniturile disponibile pentru consum și economisire.

Distribuția puterii de cumpărare în Europa: Norvegia urcă cinci poziții

La fel ca și în anii precedenți, Liechtenstein ocupă primul loc în clasamentul european al puterii de cumpărare în 2026. Locuitorii țării au o putere de cumpărare de 78.520 de euro pe cap de locuitor, echivalentul a de 3,7 ori media europeană.

Elveția și Islanda ocupă următoarele două poziții. Locuitorii Elveției dispun de o putere de cumpărare de 54.730 de euro pe cap de locuitor, de aproximativ 2,6 ori peste media europeană, în timp ce în Islanda valoarea ajunge la 44.692 de euro pe cap de locuitor. Prin urmare, puterea de cumpărare din Islanda este de peste două ori mai mare decât media europeană.

Toate celelalte țări din primele zece poziții înregistrează, de asemenea, valori ale puterii de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste media europeană. Cea mai importantă schimbare în clasament față de anul precedent este consemnată de Norvegia, care urcă de pe locul al zecelea pe locul al cincilea, cu o putere de cumpărare de 35.947 de euro pe cap de locuitor în 2026. De asemenea, Islanda și Luxemburgul își inversează pozițiile, ocupând acum locurile al treilea, respectiv al patrulea.

Schimbări în clasament se înregistrează și în afara primelor zece poziții. Ungaria urcă de pe locul 30 pe locul 27, cu o putere de cumpărare de 15.105 euro pe cap de locuitor. Republica Cehă câștigă două poziții și ajunge pe locul 21, cu 17.785 de euro pe locuitor.

În total, 17 dintre cele 42 de țări analizate depășesc media europeană, în timp ce 25 se situează sub acest nivel

Ucraina ocupă în continuare ultimul loc, cu o putere de cumpărare de numai 3.456 de euro pe locuitor, echivalentul a aproximativ 16% din media europeană.

„Cu o creștere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa înregistrează din nou o evoluție semnificativă în 2026”, afirmă Carsten Buchart, expert NIQ Geomarketing. „Un aspect remarcabil este că multe piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte a Europei de Vest.

În același timp, piețele vest-europene consacrate rămân printre cele mai importante piețe de consum din Europa, datorită nivelurilor ridicate ale puterii de cumpărare și dimensiunii lor. Deși diferențele de putere de cumpărare dintre țările europene se reduc treptat, potențialul piețelor continuă să varieze considerabil pe continent.”

Regiunile-capitală depășesc adesea cu mult mediile naționale

În multe țări europene, puterea de cumpărare continuă să fie concentrată în regiunile-capitală. Acest lucru este evident în special în România: în timp ce puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor la nivel național este de 11.283 de euro, locuitorii regiunii București-Ilfov dispun, în medie, de 22.941 de euro. Prin urmare, puterea de cumpărare din această regiune este de peste două ori mai mare decât media națională.

Bucureștiul atinge un indice național de 203,3, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare este de peste două ori mai mare decât media României.

Numai primele nouă județe din țară înregistrează niveluri ale puterii de cumpărare peste media națională. Județul Alba, aflat pe locul 10, se situează deja ușor sub reperul național, cu un indice național de 99,3.

Diferența dintre cel mai puternic și cel mai slab județ este considerabilă: București: 22.941 euro și Giurgiu: 5.816 euro, Astfel, diferența se ridică la aproximativ 17.100 euro pe locuitor. Locuitorii Bucureștiului beneficiază de aproape patru ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii județului aflat pe ultimul loc în clasament.

Și alte regiuni-capitală înregistrează valori peste media națională. De exemplu, Parisul depășește cu aproximativ 80% media națională a Franței, cu o putere de cumpărare de 46.366 de euro pe cap de locuitor. În Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona, veniturile disponibile sunt cu cel puțin 25% peste mediile naționale corespunzătoare.

Totuși, acest tipar nu se regăsește în toate capitalele europene. La Berlin, puterea de cumpărare de 30.178 de euro pe cap de locuitor este cu peste 1.000 de euro sub media națională a Germaniei, de 31.193 de euro. Diferența este și mai pronunțată în Bruxelles, unde puterea de cumpărare se situează cu aproximativ 10% sub media națională.

Regiunile metropolitane concentrează cel mai mare potențial de piață din Europa

În clasamentul după volumul total al puterii de cumpărare se remarcă unele dintre cele mai mari regiuni metropolitane ale Europei. Regiunea capitalei franceze, Île-de-France, înregistrează un volum al puterii de cumpărare de aproximativ 396 de miliarde de euro, fiind urmată de Lombardia, cu 272 de miliarde de euro, și de regiunea metropolitană Istanbul, cu 227 de miliarde de euro.

Aceste trei regiuni au profiluri de piață diferite. Île-de-France și Lombardia combină populații numeroase cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de peste 25.000 de euro. Istanbulul atinge un potențial de piață comparabil datorită dimensiunii populației, în pofida unei puteri de cumpărare de 14.411 euro pe cap de locuitor.

Studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026” acoperă 42 de țări europene și oferă date detaliate la nivel regional, inclusiv pentru municipalități și coduri poștale, alături de date corespunzătoare privind populația și gospodăriile, precum și hărți digitale.

Puterea de cumpărare este un indicator al venitului disponibil după deducerea impozitelor și a donațiilor caritabile și include, de asemenea, prestațiile sociale primite de la stat. Studiul prezintă nivelurile puterii de cumpărare anuale pe persoană, exprimate în euro și sub formă de indice.

Indicatorul NIQ Purchasing Power se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate în funcție de inflație. Calculele sunt realizate pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind prestațiile sociale și a prognozelor economice furnizate de institute de specialitate.

Consumatorii își folosesc puterea generală de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile cu alimentele, locuința, serviciile, energia, pensiile private și asigurările, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, mobilitatea și achizițiile de bunuri de consum.

Citește și: PwC: Doar unul din patru români are o situație financiară confortabilă. Puterea de cumpărare scade, iar consumul încetinește