Ministrul interimar al Economiei, senatorul USR Irineu Darău, avertizează că România a reușit să își păstreze cu dificultate statutul de țară recomandată pentru investiții, într-un context economic și geopolitic complicat. Declarația vine după ce marile agenții internaționale de rating au menținut calificativul României, dar au păstrat și perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că țara rămâne aproape de categoria „junk”, nerecomandată investițiilor.
Te-ar mai putea interesa și: Bolojan înaintea evaluării Fitch: Agențiile de rating analizează stabilitatea politică și perspectivele economiei
Darău a subliniat că menținerea ratingului trebuie privită cu prudență, deoarece România traversează o perioadă caracterizată de crize economice suprapuse, probleme energetice și conflicte internaționale. Potrivit ministrului interimar, faptul că România se află încă în categoria recomandată investițiilor nu este rezultatul unei poziții economice lipsite de riscuri, ci al unor eforturi de consolidare fiscală și al măsurilor adoptate pentru controlul cheltuielilor publice.
Oficialul a criticat, în același timp, politicile bugetare din anii anteriori, susținând că România a păstrat același rating inclusiv în perioade în care economia înregistra creșteri importante, dar deficitul bugetar ajungea la niveluri de 8-9% din PIB. În opinia sa, cheltuielile excesive și deciziile care au dus la acumularea unor deficite mari au contribuit la situația dificilă în care se află acum finanțele publice.
În prezent, susține Darău, menținerea ratingului se face „cu foarte multă rațiune și cu multă greutate”, iar efortul de reducere a dezechilibrelor este suportat inclusiv de populație. Ministrul consideră că România trebuie să continue măsurile de disciplină bugetară și să evite revenirea la politicile care au permis creșterea accelerată a deficitului.
Unul dintre principalele obiective pentru perioada următoare este, potrivit acestuia, ca România să încheie anul în limita țintei de deficit asumate. În paralel, autoritățile trebuie să pregătească bugetul pentru anul viitor astfel încât țara să își mențină traiectoria de consolidare fiscală și să ofere mai multă predictibilitate investitorilor.
Darău a avertizat că orice schimbare de guvern sau de orientare politică ce ar duce la creșterea din nou a cheltuielilor publice ar putea anula eforturile depuse în ultimii ani. El a făcut referire și la riscul ca, în anii electorali, presiunile pentru majorarea cheltuielilor să crească, însă a atras atenția că o eventuală „spargere a pușculiței” bugetare ar putea pune din nou România în dificultate în fața piețelor și a agențiilor de rating.
Declarațiile au fost făcute după ce Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, nivel care se află încă în categoria recomandată investițiilor. Agenția a decis însă să mențină perspectiva negativă asociată ratingului, semnalând existența unor riscuri importante privind evoluția finanțelor publice și capacitatea României de a-și reduce dezechilibrele.
Decizia Moody’s a venit la scurt timp după ce Fitch a menținut România pe ultima treaptă a categoriei investment grade. Astfel, România își păstrează statutul de emitent recomandat pentru investiții, însă marja de siguranță este redusă.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât toate cele trei mari agenții internaționale de rating – S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch – asociază în prezent ratingului suveran al României o perspectivă negativă. Această situație indică faptul că, în cazul deteriorării finanțelor publice sau al ratării obiectivelor de consolidare fiscală, România ar putea pierde calificativul din categoria investment grade.
O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea avea consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului și ale economiei în ansamblu. Investitorii ar putea percepe România ca fiind mai riscantă, iar împrumuturile necesare pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice s-ar putea scumpi.
În acest context, mesajul ministrului interimar al Economiei este că menținerea ratingului nu trebuie considerată o garanție permanentă, ci mai degrabă un semnal că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală. Controlul deficitului, gestionarea responsabilă a cheltuielilor și pregătirea unui buget credibil pentru anul următor sunt considerate esențiale pentru păstrarea încrederii investitorilor și a agențiilor de evaluare financiară.