S-a decis încetarea PNRR după anul 2026. Răsturnare de situație pentru economia europeană

Mecanismul de redresare și reziliență european, din care face parte și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, nu va fi prelungit după anul 2026. Decizia aparține miniștrilor economiei și finanțelor din statele UE și a fost luată în cadrul Consiliului ECOFIN, conform Economedia.

PNRR nu va fi prelungit după anul 2026

Astfel, toate proiectele din PNRR trebuie să fie implementate până în acel an, iar toate fondurile alocate trebuie să fie cheltuite, conform europarlamentarului român Corina Crețu.

„Adoptarea rapidă a investiţiilor şi reformelor până în august 2026 continuă să fie esenţială pentru o implementare completă a fondului de redresare”, se arată în textul cu concluziile reuniunii Consiliului ECOFIN, potrivit EFE.

Anumite ţări, mai ales Italia şi Polonia, cea din urmă având până anul acesta PNRR-ul blocat de către Comisia Europeană în urma disputei acesteia cu fostul guvern conservator polonez pe tema statului de drept, au cerut prelungirea aplicării instrumentului financiar NextGenerationEU, căci până în prezent a fost cheltuit doar aproximativ 30% din bugetul acestuia de 750 de miliarde de euro constând în granturi şi împrumuturi. Totuși, această idee nu este agreată de statele tradiţional mai austere din partea nord a UE şi nici de Comisia Europeană, conform sursei citate.

Datoria publică a României a crescut alarmant în februarie 2024. Gradul de îndatorare a depășit 52% din PIB

Datoria publică a României a crescut cu 8 miliarde de euro într-o lună. Gradul de îndatorare a trecut de 52% din PIB.

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte! Dacă nu știai, mărul este printre cele…

Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a vorbit luni despre dificultatea pe care ar presupune-o obţinerea unui acord unanim pentru revizuirea datei de finalizare a fondului de redresare post-pandemie şi, cu toate că a menționat că nu ar fi chiar imposibilă o astfel de înţelegere, el i-a îndemnat pe toţi „să considere că încheierea lui este în 2026”, notează EFE.

Citește și: Startup-urile din Brașov care își propun să reducă poluarea, ar putea primi finanțare de la Institutul European de Inovare

Pe de altă parte, a fost iniţiată dezbaterea privind finanţarea priorităţilor comune începând din anul 2026, despre care a vorbit şi comisarul Gentiloni, ce s-a arătat de mai multe ori favorabil continuării emiterii de datorie comună pentru a finanţa prin programe europene consolidarea apărării şi securităţii sau tranziţia verde şi digitală, această tranziţie fiind de asemenea în centrul NextGenerationEU.

Totuși, ideea de a se emite din nou datorie comună, cum s-a procedat pentru finanţarea fondului NextGenerationEU, a fost respinsă de ministrul german de finanţe, liberalul Christian Lindner, după cum a mai transmis sursa citată.

România a depus în luna decembrie a treia cerere de plată din PNRR, având o valoare de 2,7 miliarde de euro, iar Corina Crețu a atras atenția că până în prezent nu a fost aprobată, chiar dacă termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.

La momentul actual, România a obținut din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-ne într-un grad de 32% de încasare.

În acest an, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.

„Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România, și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, a declarat Corina Crețu.

Vezi și: România poate ajunge „poarta” spațiului European. Ciolacu și Grindeanu încep negocieri istorice în Qatar