Se schimbă banii mai repede la sud de Dunăre. Leva devine euro din 2025, leul românesc mai aşteaptă

Bulgaria trec de la leva la euro, în timp ce românii rămân tributari leului. Sub titlul „Începe numărătoarea inversă: Bulgaria se confruntă cu o provocare de cinci luni pentru a îndeplini criteriile de intrare în zona euro”, agenția de presă bulgară Novinite a publicat un material privind stadiul ultimelor pregătiri în vederea adoptării monedei unice.

„Bulgaria se află într-un termen scurt de cinci luni pentru a îndeplini condițiile necesare pentru a renunţa la leva si a adera la zona euro până în ianuarie 2025, a dezvăluit ministrul adjunct al Finanțelor Ivaylo Yajdjiev, pe 19 ianuarie. Criteriile principale implică scăderea ratei inflației și adoptarea legii BNB (Banca Centrală a Bulgariei – n. red.) pentru alinierea la standarde europene.

În decembrie, rata medie a inflației în zona euro era sub 3%, în timp ce Bulgaria a raportat 5%. Țara trebuie să-și alinieze inflația cu cele trei națiuni cu cei mai mici indicatori. Un raport de convergență al Bruxelles-ului, bazat pe datele din mai, va fi lansat în iunie”, scriu jurnaliștii de la Novinite. Deși nu reușește totuși să îndeplinească toate criteriile de convergență, materialul publicat reamintește că nici Croația nu îndeplinea toate criteriile în momentul aderării, dar i s-au făcut unele concesii.

Printre criteriile îndeplinite  sunt amintite nivelul datoriei și ratele dobânzilor. Campania de aderare la zona euro se va desfășura în Bulgaria sub sloganul „Unitatea este forță”, a mai dezvăluit ministrul adjunct al Finanțelor Ivaylo Yajdjiev.

Bulgaria, la un pas de aderare la Spațiul Schengen? Statul bulgar a cedat șantajului Ungariei pentru aderare. A eliminat taxa de 20 de leva pentru gazele rusești!

Euro este în prezent moneda a 20 de state membre ale UE, fiind utilizată zilnic de aproximativ 350 de milioane de oameni. Țara care a aderat cel mai recent la zona euro este Croația, care a introdus moneda comună la 1 ianuarie 2023. Statele membre din zona euro sunt Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

Bulgarii renunţă la leva, românii rămân cu leul

De-a lungul anilor, Guvernele României și-au fixat mai multe ținte pentru adoptarea monedei unice, dar toate s-au dovedit nerealiste. După integrarea în UE în anul 2007, prima bornă fixată era anul 2014. Odată cu apropierea lui, era tot mai clar că nu putem respecta acest termen și l-am decalat cu un an.

După ce prima amânare a fost făcută, mai departe încălcarea termenelor a devenit parte a programelor de guvernare. Termenul 2015 a fost împins de Guvernul Ponta în 2019, iar în 2018 Guvernul Dăncilă l-a amânat pentru 2024. De subliniat că în 2018 Comisia Europeană publica un raport în care sublinia că România era țara cel mai puțin pregătită să adopte moneda unică dintre țările care încă nu făcuseră acest pas.

Avantajele monedei euro

Potrivit Comisiei Europene, printre avantajele adoptării monedei euro se numără:

• ușurința cu care prețurile pot fi comparate între țări, ceea ce stimulează concurența între întreprinderi, aducând astfel beneficii consumatorilor;

• stabilitatea prețurilor;

• întreprinderile pot să vândă și să cumpere în zona euro și să facă un comerț cu restul lumii mai ușor, mai ieftin și mai sigur;

• o mai bună stabilitate economică și condiții propice pentru creștere economică;

• piețe financiare mai bine integrate și, prin urmare, mai eficiente;

• o mai mare influență în economia mondială.

Dezavantajele monedei unice

Printre dezavantajele introducerii monedei unice amintite de Comisia Europeană se numără:

• Costuri de tranziție. Implică în primul rând cheltuielile pentru modificarea formularelor, listelor de prețuri, etichetelor, documentelor tipizate de birou, actelor bancare, bazelor de date, programelor software, caselor de marcat, automatelor bancare și contoarelor computerizate bancare etc.;

• Piața de muncă din domeniul bancar. Adoptarea monedei euro va duce dispariția unor locuri de muncă, în special în domeniul bancar și al caselor de schimb valutar, motivată de pierderea de către bănci a veniturilor provenite din convertirea devizelor;

• Șocurile economice, greu de contracarat. Cursul euro nu va mai putea fi reglat de Banca Națională a României. Astfel, șocuri economice nu mai pot fi contracarate prin ajustarea ratei dobânzilor, intervenția asupra ratei de schimb şi ajustarea fiscală.

• Creșteri de prețuri. Experiența altor state arată că există riscul real să apară creșteri de prețuri prin efectul de rotunjire prin adaos la prețuri mai atractive sau de exploatare a confuziei consumatorilor. Creșterile de prețuri după adoptarea monedei euro au afectat, în principal, mărfurile și serviciile cel mai frecvent achiziționate.

ROBOR 23 ianuarie. BNR face anunțul momentului pentru românii cu credite în lei

Bulgaria renunţă la leva, şi Cehia accelerează procesul de renunţare la coroane

Și Cehia, la rândul ei, se înscrie pe lista candidaților serioși pentru aderarea la zona euro. În primul său discurs din acest an, președintele ceh Petr Pavel a cerut Guvernului să facă pași concreți pentru a atinge acest obiectiv. „Țara a înregistrat deja practic standardele de convergență. PIB-ul pe cap de locuitor pe baza puterii de cumpărare a fost de 91% din media UE încă din 2022.

Afacerile cehe sunt profund integrate în UE și ar beneficia de pe urma aderării la euro”, a subliniat acesta, potrivit Agerpres. Un act normativ intrat în vigoare la începutul anului oferă posibilitatea companiilor care realizează cea mai mare parte a cifrei de afaceri în euro să-și mențină conturile în moneda unică europeană, iar multe dintre ele emit deja facturi în euro.