Una dintre cele mai cunoscute firme de rating păstrează România la BBB-. Ce atuuri are ţara noastră şi ce măsuri de consolidare fiscală ar trebui să adopte

Fitch Rating notează în raportul său că PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană sunt peste nivelul celor din categoria „BBB”. Aceștia sunt contrabalansați de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari, în comparație cu țările de același nivel, de un bilanț slab în materie de consolidare fiscală, de rigidități bugetare ridicate și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată.

Încetinirea economiei românești a fost mai puțin pronunțată decât în UE, reflectând rezistența economiei la marile șocuri adverse care au afectat regiunea în 2022.

Economia a crescut, pe baza datelor ajustate sezonier, cu 0,5%, în T123, și cu 0,9%, în T223, conform datelor preliminare, iar creșterea anuală a fost de 2,7%, în T223, cu mult peste creșterea de 0,4% din UE, în aceeași perioadă, notează Newsweek.

Joburi pe cale de dispariție din cauza AI. Inteligența Artificială revoluționează piața muncii

Inteligența Artificială va avea impact și va schimba milioane de locuri de muncă în anii următori, potrivit Business Insider.

Datoria publică a României a crescut alarmant în februarie 2024. Gradul de îndatorare a depășit 52% din PIB

Datoria publică a României a crescut cu 8 miliarde de euro într-o lună. Gradul de îndatorare a trecut de 52% din PIB.

Fitch estimează o creștere a PIB-ului de 2,9% în acest an și de 3,2% în 2024 și 2025, comparativ cu prognoza de creștere a Zonei Euro, de 0,8%, 1,4% și, respectiv, 1,7%, în linie cu mediana actuală ‘BBB’, de 3,1%.

Intrările mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și de reziliență (RRF), vor continua să fie principalele motoare de creștere și de investiții pe termen mediu.

Citeşte şi: Eurobarometru: 86% dintre europeni consideră că depozitele de gaze ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie la iarnă

Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui de asemenea să îmbunătățească potențialul de creștere al economiei, accelerând procesul de recuperare a decalajelor față de nivelul UE.

Se preconizează că veniturile reale ale gospodăriilor vor crește din nou anul viitor, pe măsură ce inflația se va tempera, sprijinind consumul.

Inflația e în scădere, dar persistentă. Inflația (măsurată național), a scăzut sub 10%, în iulie 2023, de la vârful de 16,8%, înregistrat în noiembrie 2022, dar rămâne cu mult peste ținta de inflație, de 2,5% +/-1 punct procentual a Băncii Naționale a României.

Scăderea inflației este determinată de dinamica favorabilă a prețurilor la energie și alimente, în timp ce presiunile asupra prețurilor interne sunt mai persistente, după cum semnalează inflația de bază de 13,1% în iulie, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât inflația globală.

Ne așteptăm la o dezinflație prelungită până în anul 2025, având în vedere inerția. Inflația IAPC (pe indicele anualizat al preţurilor de consum) este prognozată la 9,3%, în 2023, la 5,6%, în 2024, și la 4,2%, în 2025, cu riscuri înclinate spre creștere.

Fitch Ratings estimează că deficitul bugetar se va situa în jurul valorii de 5,5% din PIB, anul acesta, mai mare decât se preconiza anterior și peste mediana ‘BBB’, de 2,6%.

Citeşte şi: Guvernul plănuieşte o nouă scumpire a carburanţilor. Tutunul, alcoolul şi băuturile cu mult zahăr vor fi şi ele afectate de noua măsură