- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Angajatul roman: Speriat, demotivat si pesimist. Cum relansam speranta?

30 Oct, 00:01 • razvan.codorean
Romanii s-au transformat, odata cu criza, din cei mai optimisti in cei mai pesimisti europeni, arata datele Eurostat. Specialistii spun ca semnalele negative transmise de guvernanti, dar si teama si lipsa motivatiei, risca sa adanceasca si mai mult criza.
Angajatul roman: Speriat, demotivat si pesimist. Cum relansam speranta?

Anul trecut, in toamna, romanii ocupau unul dintre primele locuri in topul european al increderii in economie, conform datelor care interpretau opiniile populatiei active. Aveau si de ce. Economia „duduia” inainte de alegeri, iar de la guvern se lansau planuri cincinale ce ridicau Romania pe pozitia de a „saptea economie europeana „.

Un an mai tarziu, optimismul debordant s-a transformat in pesimism. Am ajuns pe locul trei in topul celor mai pesimisti cetateni ai UE, dupa sloveni si ciprioti.

Potrivit statisticii Eurostat, indicele increderii in economia romaneasca a stagnat in octombrie la 62,6 puncte, aproape de minimul istoric. Pe ansamblul Uniunii Europene, indicele increderii in economie a crescut cu 3 puncte, la 86 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni.

Increderea in economie a crescut cel mai mult in Italia (+3,8 puncte), Germania (+3,4 puncte) si Marea Britanie (+3,2 puncte), in timp ce tarile cu cel mai ridicat optimism raman Suedia (96,9 puncte) si Danemarca (93,7 puncte).

Deprimare, teama si pesimism

Nu se poate spune ca pentru romani criza a fost un soc, ca in multe dintre statele occidentale. Perioada comunista, plina de lipsuri, nu a fost sub nicio forma uitata, iar curbele de sacrificiu din anii ’90 i-au calit indeajuns incat sa treaca cu bine peste perioadele de recesiune.

Insa criza din acest an pune, mai mult ca oricand, o problema care in „Epoca de Aur” era de neconceput – siguranta locului de munca. Sentiment resimtit mai ales de angajatii din mediul privat, deveniti victimele unor masuri de restructurare dure, in unele cazuri absurde si ineficiente.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pietei GfK, pe acest fond romanii si-au schimbat in mod fundamental perceptia privind viitorul, temerile privind sanatatea, altadata pe primul plan, fiind inlocuite de cele privind siguranta locului de munca, imposibilitatea de a plati datoriile si ingrijorarea legata de scaderea calitatii vietii.
[quote=Andi Dumitrescu, director general GfK Romania]In comparatie cu anul trecut, framantarile si temerile romanilor in 2009 sunt mult mai bazale, fiind strans legate de asigurarea stabilitatii financiare si a sigurantei familiei[/quote]
Sentimentul de instabilitate a fost alimentat in mod pagubos si de autoritati, spun specialistii.

Declaratiile legate de posibila prabusire a sistemului de pensii, de lipsa banilor pentru salarii, nesiguranta si gafele in serie ale guvernantilor au amplificat, astfel, problemele romanilor, iar statistica prezentata de Eurostat nu face decat sa confirme acest lucru.

Frica a imbolnavit economia

Potrivit expertilor, aceasta teama aproape sistemica ce a cuprins Romania s-a transpus in mod inevitabil si implacabil in economie, iar business-ul a resimtit si mai puternic efectele crizei.

Neincrederea in partenerii de afaceri, teama de a investi, au devenit proverbiale, mai ales in domenii cu un potential ridicat de speculatie, in genul imobiliarelor, anul trecut unul dintre „motoarele” cresterii economice.

„Acum nu se mai cumpara nimic pentru ca nu se pot face evaluari corecte. Exista o frica in randul investitorilor, frica de a fi primul care face o greseala. De a achizitiona la un pret, iar in trei luni sa vada ca a dat cu 15% mai mult decat trebuia”, declara, recent, Jorg Banzhaf, managing director al dezvoltatorului imobiliar ECE Projektmanagement.

Pe acest fond de neincredere si teama, blocajul financiar a reaparut, iar economia a suferit si mai mult de pe urma crizei.

In tot acest peisaj, statul, spre care toata lumea a privit cu speranta, a stralucit prin „absenta”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
[quote=Florin Pogonaru, presedinte AOAR]In loc sa se implice activ in economie, sa ajute mediul de afaceri, sa redea increderea si sa garanteze business-ul, guvernul mai mult a incurcat, a accentuat panica[/quote]
Mai mult chiar, clasa politica s-a antrenat intr-un adevarat concurs cu tema „care prezinta mesaje mai negative„, perceptie care a indepartat investitorii, iar leul resimte din plin, in aceste zile, efectele unei crize suprapuse celei economice, generate artificial, bazata exclusiv pe considerente electorale.

„Uitati-va la decizia Immoeast de a vinde o parte din proiectele achizitionate in Romania. Nu au luat aceasta decizie pentru ca nu au bani, ci pentru ca si-au dat seama ca sunt prea expusi in aceasta regiune”, a declarat Jorg Banzhaf, directorul ECE. „Immoeast a realizat ca nu are sens sa aiba bani blocati in Romania, in conditiile in care sunt piete mature unde au oportunitati mari de investitii acum”.

Cum relansam speranta?

Potrivit expertilor, Romania va depasi criza doar atunci cand romanii vor reusi sa treaca peste pesimism, nesiguranta si neincredere, la toate nivelurile.

In mod paradoxal, apropiatul moment al alegerilor prezidentiale ar putea reprezenta o borna de la care s-ar putea recladi speranta in Romania.

„E nevoie ca statul, in primul rand, sa vina cu programe, cu masuri care sa relanseze economia. Nu vorbesc de masuri protectioniste ci de unele cu impact pozitiv in economie si asta in conditiile in care pana acum amatorismul a fost la mare cinste, generand confuzie si teama”, a declarat consultantul economic Bogdan Baltazar.

In mediul privat, specialistii spun ca este nevoie ca managementul sa isi reconsidere strategiile, sa tempereze temerile angajatilor privind siguranta locului de munca. Stabilitatea a devenit principalul factor motivant pentru angajati, spun reprezentantii agentiei de HR Human Value International (HVI).

„Cel mai motivant factor, de care dispune orice angajator cu o situatie financiara stabila, este siguranta jobului, si asta nu se limiteaza doar la intrebarea ‘voi fi sau nu dat afara”, explica Bogdan Comanescu, directorul general al firmei de training Accelera.
[quote=Bogdan Comanescu, directorul general al firmei de training Accelera] Siguranta oamenilor tai vine in primul rand din senzatia ca ii implici in viitorul companiei, ca le induci sentimentul ca isi tin „corabia” in viata[/quote]
Potrivit Silvianei Boian, head of research in cadrul companiei de executive search Alexander Hughes Romania, motivarea prin frica a fost un fenomen pe care criza l-a acutizat, in special in Romania, insa care nu va mai tine pe viitor.

Pentru a reduce starea de incertitudine, angajatorii trebuie sa puna accentul pe zona de comunicare interna, angajatii avand nevoie de informatii credibile referitoare la viitorul companiei, in legatura directa cu al lor.

„In procesul comunicarii, managementul si liderii non-formali au roluri extrem de importante. Armonizand comunicarea, informatia va deveni mai credibila pentru angajati, crescand stabilitatea si sentimentul de incredere”, au spus oficialii HVI.

Semnale pozitive de la Fitch

Pe fondul norilor negri de pesimism ce s-au adunat deasupra economiei romanesti, semnalul lansat ieri de agentia de rating Fitch demonstreaza ca perioada de criza ar putea fi comparata cu o furtuna de vara – violenta, insa trecatoare.

Expertii de la Fitch, campionii negativismului anul trecut in ceea ce priveste Romania, au anuntat in mod surprinzator ca, din evaluarile lor, Romania va reveni anul viitor pe crestere economica, dupa o contractie de 7,5% in acest an, iar avansul va fi de 2%, cu mult peste estimarile celorlalti observator externi, inclusiv ale FMI-ului. In 2011, avansul produsului intern brut ar urma sa fie de 4 procente.

Spre comparatie, Comisia de Prognoza (CNP) estimeaza contactia economiei romanesti in acest an la 7,7% iar FMI la 8-8,5%. Pentru 2010, CNP anticipeaza, in prognoza preliminara de toamna, ca PIB-ul va urca in termeni reali cu 0,5%, iar pentru 2011 Comisia estimeaza o crestere economica de 2,4%. Estimarea CNP pentru 2010 este similara cu cea a FMI, care anticipeaza o crestere a Produsului Intern Brut de 0,5%.