Bancile nu dau drumul la fonduri deocamdata, in ciuda scaderii dobanzilor cheie

08 Dec, 00:01 • gecad.net

Banca centrala europeana a redus succesiv dobanda cheie, furnizand totodata lichiditati bancilor din zona euro pentru a putea relansa activitatea economica greu afectata in ultimul timp. Insa in continuare neincrederea bancilor pare a fi mai puternica decat facilitatile bancii centrale, iar piata romaneasca nu scapa nici ea de efectele acestei situatii.

Bancile nu dau drumul la fonduri deocamdata, in ciuda scaderii dobanzilor cheie

BCE a operat din octombrie, odata cu adancirea crizei financiare, trei reduceri succesive a dobanzii cheie, nivelul acesteia ajungand de la 4,25% pe an in octombrie la 2,5% pe an la inceputul lui decembrie, in conditiile in care economia zonei a inregistrat scaderi dramatice in ultimele trimestre.

In T3, PIB-ul zonei euro a intrat in recesiune tehnica, scazand fata de valoarea din T2, cand de asemenea se observase o diminuarea a activitatii economice fata de trimestrul anterior.

Scaderea dobanzii cheie a avut ca miza scaderea dobanzilor la credite, asa incat piata zonei euro sa aiba acces la fonduri care sa ajute la revigorarea activitatii economice. In plus, banci mari europene au beneficiat de infuzii de lichiditate din partea autoritatilor europene, fondurile fiind virate cu specificatia de a folosi la deblocarea creditarii.

Cat va influenta insa scaderea dobanzii circularea fondurilor prin bancile? In plus, cum e de asteptat ca vor circula fondurile dintre bancile europene mama spre bancile locale?

„Intr-adevar, a furniza lichiditate este o conditie necesara pentru a creditare, dar nu si suficienta”, a explicat Radu Craciun, director de investitii in cadrul Interamerican Pensii, care sustine ca trebuie sa treaca un rastimp mai indelungat pentru ca scaderea dobanzii cheie sa aiba efectul scontat.

„Pentru a credita ai nevoie de fonduri, dar trebuie si sa-ti asumi un risc”, a explicat el, adaugand ca, in ultimul timp, cresterea riscurilor le face pe banci sa fie foarte prudente in acordarea de credite.

Motivele pentru care bancile prefera sa tina inca blocate fondurile pentru credite provin din contextul economic european, explica Eugen Radulescu, consilier in cadrul Bancii Nationale a Romaniei.

Intrarea in recesiune a zonei euro in trimestrul trei are doua cauze majore, spune Eugen Radulescu. Pe de o parte a fost, desigur, scaderea accesului la lichiditati, ca urmare a crizei financiare, care a fortat scaderea activitatii economice in zona euro. Pe de alta parte, criza financiara a fost scanteia care a aprins o criza de supraproductie.

„Europa s-a invatat sa traiasca bine fara sa faca reduceri de costuri”, explica Eugen Radulescu, comentand ca in aceste conditii concurenta pietelor mai ieftine si-a aratat dintii, iar in Europa s-a declansat criza de supraproductie, in conditiile in care oferta a depasit posibilitatile de achizitie ale cererii.

Eugen Radulescu atrage atentia ca in ultima luna un alt mare pericol pe care BCE a incercat sa il preintampine diminuand dobanda cheie a fost cel de deflatie, adica o scadere sustinuta a preturilor. In noiembrie, inflatia a scazut in zona euro cu un punct procentual, de la 3% la 2%, ceea ce este enorm, considera Eugen Radulescu. Scaderea dobanzii cheie asigura cresterea consumului, ceea ce pentru zona euro poate preintampina aparitia deflatiei.

„Pe trend de deflatie, pericolele pentru economia europeana sunt devastatoare”, a spus acesta, scaderea preturilor implicand diminurea incasarilor din economie, a salariilor, a incasarilor bugetare etc.

In aceste conditii viitorul companiilor e nesigur, iar riscul asociat creditelor oferite de bancile din zona euro mult sporit, asa incat acestea sunt reticente in a plasa fonduri catre zona corporate. Bancile pot deveni la fel de reticente si in privinta imprumuturilor pentru piata romaneasca, careia ii este asociat un grad mare de risc. „In plus, scaderea activitatii economice e un semn pentru bancile din zona euro ca se vor confrunta si cu restante in crestere, un nou pericol pentru lichiditate si stabilitatea lor financiara”, a explicat Radu Craciun.

Asadar, dincolo de criza de lichiditate, lipsa increderii generata de incertitudinea in privinta evolutiei viitoare a oprit circulatia banilor atat in zona euro, cat si pe piata locala.

„Bancile locale, chiar in conditiile in care dispun de resurse, sunt nesigure in privinta viitorului. Ce se intampla daca bancile mama le vor cere sa restituie liniile de credit? In plus, pe cine e mai sigur sa finanteze, in conditiile in care economia este si ea afectata? Ce se intampla daca acorda un credit unei companii care va fi atinsa de criza si nu poate restitui imprumutul?”, se intreaba Radu Craciun.

In plus, lipsa de incredere a bancilor locale vine pe fondul scaderii ritmului de evolutie a activitatii economice a tarii, pentru anul viitor cei mai optimisti economisti anticipand o crestere la nivelul a jumatate din cea din 2008.

„Ne asteptam ca activitatea economica sa incetineasca in urmatoarele trimestre ca rezultat al inaspririi conditiilor de creditare, a incetinirii economice din zona euro, si a politicii monetare restrictive”, considera Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania.

Asadar, scaderile succesive de dobanzi de catre BCE nu vor implica imediat relansarea creditarii, sustine Radu Craciun, care vede normalizarea situatiei pe pietele financiare europene peste circa 6 luni.