Business-ul, sport sangeros: Alte 200.000 de firme si-ar putea inchide portile in 2010

195.763

. Acesta este numarul firmelor care, anul trecut, si-au inchis portile, unele temporar, altele definitiv. Dintre patronii care au renuntat la afaceri, cei mai multi au facut-o impinsi de la spate de mult-controversatul impozit forfetar. Pe altii insa, i-a doborat criza.

Potrivit datelor de la Oficiul National al Registrului Comertului, cea mai mare parte a firmelor (133.362) a ales sa isi suspende activitatea de buna voie, de aproape 11 ori mai multe decat in 2008. Potrivit statisticii, de exemplu, 1 din 7 patroni din Bucuresti a ales sa renunte pentru o perioada la afaceri, asteptand, probabil, vremuri mai bune.
[quote=Arin Stanescu, presedinte UNPIR]Cele mai multe business-uri care au iesit din piata in 2009 sunt cele de paravan, construite special pentru folosul direct al proprietarilor[/quote]
‘Multe erau firme facute special pentru a deduce niste cheltuieli, pentru a incasa salarii menite a lua credite de la banca, companii ce aveau o activitate sporadica etc.”, afirma Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. Iar in aceste cazuri, impozitul forfetar a fost argumentul decisiv.

Dincolo de aceste business-uri ”de uz personal”, au existat alte zeci de mii de firme care s-au inchis din cauza crizei, de vina fiind scaderea puternica a cererii dublata de o accentuare puternica a blocajului financiar.

”Criza a prins multe firme nepregatite pentru o asemenea situatie”, spune expertul Gheorghe Piperea, fondatorul casei de avocatura Piperea si Asociatii, ce ofera consultanta si servicii juridice in domeniul falimentului,insolventei, lichidarii si reorganizarii judiciare. ”Au fost multi oameni de afaceri implicati in proiecte extrem de costisitoare, in special in imobiliare, cu sume importante de recuperat de la partenerii de afaceri. Cine n-a reusit sa isi stranga creantele la timp si sa isi asigure un minim de capital de criza, a sfarsit in capcana blocajului financiar”, a explicat Piperea.

Potrivit expertului, cel mai mult au avut de suferit firmele din provincie, acolo unde plaja de clienti si potentialul de dezvoltare sunt incomparabil mai reduse decat in marile orase. Astfel, s-a ajuns ca in Bacau, spre exemplu, numarul firmelor care si-au suspendat activitatea sa creasca de 47 de ori in 2009, iar in Vaslui de 33 de ori.

Potrivit lui Piperea, 2010 nu va aduce o imbunatatire a situatiei. Dimpotriva. Pe fondul accentuarii crizei, odata cu scoaterea la lumina a creditelor neperformante gestionate de banci, proces ce va incepe in primavara, numarul firmelor care isi vor inceta activitatea va atinge acelasi nivel ca in 2009.
[quote=Gheorghe Piperea, expert in domeniul fiscal]Ma astept ca in acest an peste 200.000 de firme sa isi suspende activitatea, pe fondul scaderii cererii, accentuarii blocajului financiar si lipsei finantarii bancare[/quote]
Cine vor fi victimele in 2010? Expertii spun ca daca 2009 a dus la evaporarea firmelor de apartament, in acest an vom asista la o avalansa de falimente in domenii alta data extrem de profitabile, de la imobilare, la turism si consultanta.

”Sunt, de exemplu, peste 150.000 de firme cu obiect de activitate consultanta, firme construite de angajati ai unor companii si prin care acestia, de regula, isi incasau salariile si alte venituri. Vor fi primele care se vor inchide”, a declarat Piperea.

Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, este ceva mai optimist. El crede ca 2009 a facut curatenie in economie, iar 2010 va aduce o consolidare a mediului de afaceri.

”In 2009, multe dintre business-uri au fost mutate de pe SRL pe PFA, pentru a fi platite impozite mai mici. Cred ca in acest an procesul va continua, in special pe segmentul serviciilor, acolo unde vom intalni tot mai multe asemenea afaceri. Nu este un lucru rau faptul ca vom avea mai putine firme. Dimpotriva”, a afirmat Stanescu.

Datele ONRC arata ca in Romania functioneaza in prezent 690.021 de firme si 344.543 PFA (persoane fizice autorizate). In 2009 s-au infiintat 116.022 firme, cu aproape 30.000 mai putine decat in 2007 si 2008.

Firma de 1 euro sau cea de 1.000 de euro?

Pentru a stimula mediul de afaceri, guvernul a lansat anul trecut in dezbatere publica proiectul lansarii firmei de tip starter, cu un capital social de numai 1 euro, societate care ar urma sa beneficieze de facilitati fiscale pe o perioada de 5 ani.

Pentru a putea deschide un asemenea business, investitorul trebuie sa nu mai fi facut anterior afaceri si sa se oblige ca la finalul celor 5 ani de gratie sa ridice capitalul firmei la minim 50.000 de euro. Initiativa, lansata de fostul ministru al IMM-urilor, Constantin Nita, era gandita la pachet cu un sistem de finantare a IMM-urilor, care sa stimuleze spiritul antreprenorial al romanilor.

Noul guvern nu a mai pomenit nimic de acest proiect. Expertii spun ca este bine ca aceasta idee a fost abandonata. ”Avem nevoie de un mediu de afaceri stabil, din care sa dispara firmele facute si disparute peste noapte”, a declarat, recent, omul de afaceri Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

”Nu este vorba de o ingradire a spiritului antreprenorial, ci de necesitatea unui mediu economic competitiv, care sa atraga finantare, investitii, si in care relatiile de afaceri sa poata fi consolidate”, a spus omul de afaceri. La randul sau, consultantul fiscal Gabriel Biris, partener fondator al casei de avocatura Biris Goran, declara faptul ca sa deschizi o afacere cu un capital de 1 euro poate fi privita ca o gluma.

”Cred ca, dimpotriva, ar trebui revizuita legislatia, in asa fel incat capitalul social minim necesar infiintarii unei firme sa creasca de la 200 de lei la minim 1.000 de euro, daca nu mai mult. Nu poti sa pornesti astazi un business cu mai putin de 10.000 de euro”, crede Biris.

Spre deosebire de Romania, in alte tari europene, pentru a infiinta un SRL, de exemplu, te costa mult mai mult. In Bulgaria, echivalentul a 5000 de leva ( circa 2500 de euro), in Cehia 6.700 de euro, 13.000 de euro in Polonia, 16.774 de euro in Danemarca, 25.000 euro in Germania si chiar 35.000 de euro in Austria.

Potrivit omului de afaceri Cristian Parvan, de la Asociatia Oamenilor de Afaceri (AOAR), solutia pentru o stabilizare a mediului de afaceri o reprezinta simplificarea legislatiei si procedurilor ce se refera la infiintarea, suspendarea si inchiderea societatilor.

„Ca sa inchizi un business in Romania, e mare birocratie. Iar daca, spre exemplu, ai de recuperat ceva de la o firma in faliment, iti ia ani de zile”, afirma Parvan. „In alte tari functioneaza foarte eficient Curtile de Arbitraj care, atunci cand ai un diferend de natura economica, se judeca rapid, in cateva zile. Aici trebuie insistat, pentru ca mare parte din problemele mediului de afaceri romanesc tin de indisciplina contractuala”, a mai spus secretarul general AOAR.