Finante-Banci

CE: Romania trebuie sa continue reformele structurale, pentru a-si debloca potentialul de crestere

23 Jul, 11:05 • Redactia DailyBusiness
Restructurarea si privatizarea sectorului intreprinderilor de stat s-au efectuat in Romania cu un succes limitat, finantarea sustenabila a sistemului de sanatate va necesita reforme fundamentale, iar planurile de actiune pentru remedierea deficientelor din administratia publica sunt implementate intr-un ritm redus, fapt care afecteaza si absorbtia fondurilor UE, mentioneaza un document intocmit de serviciile Comisiei Europene si dat publicitatii in luna iulie.
CE: Romania trebuie sa continue reformele structurale, pentru a-si debloca potentialul de crestere


Pe de alta parte, raportul noteaza ca,
in prezent, conditiile macroeconomice care continua sa se
imbunatateasca si solida majoritate a coalitiei aflate la guvernare
asigura un mediu favorabil pentru implementarea reformelor
structurale, in scopul deblocarii potentialului de crestere al
Romaniei.

Documentul este realizat de Directoratul General
Afaceri Economice si Financiare al CE si de experti externi si
analizeaza modul de indeplinire a ultimelor doua acorduri pe care
Romania le-a avut cu finantatorii internationali, UE, Fondul Monetar
International si Banca Mondiala in 2009-2011 si respectiv 2011-2013.

Raportul noteaza ca bilantul celor doua acorduri de finantare
a fost unul amestecat, cu un progres rezonabil in zona de
reglementare, dar cu un progres redus in ceea ce priveste schimbarile
concrete din teren. Desi majoritatea conditionalitatilor legate de
cadrul de reglementare au fost implementate pe hartie, ele vor
produce efecte reale numai prin implementarea lor in practica,
apreciaza autorii documentului. Mai mult decat atat, unele reforme
structurale care pana acum au fost evitate trebuie abordate serios,
pentru a oferi perspective economice imbunatatite.

In ceea ce
priveste guvernanta fiscala, raportul mentioneaza printre realizari
adoptarea legii responsabilitatii fiscale, crearea unui Consiliu
fiscal independent, realizarea unei reforme majore a sistemului de
pensii pentru cresterea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor
publice, precum si reforma sistemului de plati publice.

Totusi, persistenta arieratelor
indica faptul ca mecanismele bugetare si de control al angajamentelor
sunt inca insuficiente. Arieratele guvernamentale continua sa
reprezinte in jur de 0,5% din PIB. In timp ce arieratele la nivelul
guvernului central si al sistemului de securitate sociala au fost
controlate relativ bine, tentativele de a controla aceste arierate la
nivelul administratiei locale au inregistrat un succes limitat.

Arieratele din sistemul sanitar au fost reduse, dar
problemele raman. Vor fi necesare reforme fundamentale pentru a avea
un sistem sustenabil de finantare si pentru a ameliora sistemul de
sanatate si serviciile medicale. Structura de furnizare a serviciilor
medicale este ineficienta din punctul de vedere al costurilor,
serviciile de ingrijire in ambulatoriu sunt slabe si subfinantate,
iar spitalele au o capacitate prea mare, fiind ineficiente din cauza
acestui lucru. Abordarea acestor chestiuni va fi importanta pentru ca
Romania sa poata utiliza mai bine resursele sale limitate si sa
amelioreze rezultatele la o serie de indicatori din domeniul
sanatatii, apreciaza raportul, citat de Agerpres.

Reforma
pietei munci
i s-a axat pe combaterea muncii la
negru si pe cresterea flexibilitatii masei de salariati, in
conditiile in care Romania are un sector al economiei ‘informale’
relativ mare, care reprezinta circa 30% din economie. Acest lucru are
implicatii negative asupra veniturilor fiscale, pentru competitie si
pentru conditiile de lucru. Pentru a reduce munca la negru, printre
masurile luate se afla adoptarea in 2010 a unei strategii nationale
de combatere a muncii nedeclarate, inca in curs de implementare, si a
unei legi privind munca ocazionala a zilierilor. Chiar inainte de
inceperea celui de al doilea program de finantare au fost luate
masuri pentru cresterea flexibilitatii pietei muncii si a eficientei
dialogului social.

Raportul noteaza si ca Romania a adoptat
noi legi privind gazele si electricitatea pentru a transpune cel
de-al treilea pachet energetic al UE si a stabilit calendare pentru
dereglementarea preturilor la gaze si electricitate in urmatorii ani.
Unele progrese au fost realizate in descentralizarea retelelor de
furnizare a gazului si electricitatii, in timp ce autoritatea de
reglementare in domeniu are acum un statut mai independent. Totusi,
progresele legate de anumite conditionalitati – precum in asigurarea
fluxului invers de gaze intre Romania si tarile vecine si in
renegocierea acordurilor cu Rusia privind tranzitul gazului – au fost
limitate.

In privinta transportului feroviar se
noteaza ca obiectivele programelor de asistenta financiara au fost
indeplinite in general, in ciuda numeroaselor intarzieri, in special
in legatura cu independenta autoritatii de regulamentare si cu
determinarea taxelor de acces la sistemul feroviar.

Reforma
sectorului considerabil de intreprinderi de stat
s-a efectuat in
general cu un succes limitat si ramane incompleta. Cele peste 900 de
intreprinderi de stat din Romania reprezinta circa 9% din productia
nationala si 10% din forta de munca angajata. in sectoare cheie
precum energia si transporturile, companiile de stat sunt o forta
dominanta. Datorita importantei lor pentru economie, acordurile
financiare au vizat ameliorarea rezultatelor lor economice, motiv
pentru care s-au adoptat noi reglementari privind administrarea lor.
Arieratele acestora, care au reprezentat 90% din arieratele din
sectorul public, au fost reduse la jumatate in cei 4 ani,
reprezentand la sfarsitul lui mai 2013 peste 2% din PIB.

Eforturile
de a restructura companiile de stat au inregistrat un succes limitat,
observa raportul. Desi s-au instalat consilii de administratie si un
management profesionale private la un numar de companii, in mai multe
cazuri acest lucru a durat foarte putin, iar in altele sunt indicii
ca considerentele politice au prevalat asupra celor profesionale.
Vanzarea participatiilor la companiile de stat a inregistrat si ea un
succes limitat, de la inceperea celui de al doilea acord, in 2011,
fiind vandute doar doua pachete de 15%, in conditiile in care statul
a pastrat in ambele cazuri pachetul majoritar de actiuni.

Privatizarea Postei Romane, care urma sa aiba loc in luna
iunie, a esuat din cauza lipsei ofertantilor, iar procedura a fost
din nou amanata. Pe de alta parte a fost realizat un pas important in
vanzarea pachetului majoritar la CFR Marfa, prin acordul semnat la 21
iunie intre statul roman si singurul ofertant ramas, Grup Feroviar
Roman. Finalizarea tranzactiei presupune mai multi pasi si va fi
definitivata prin transferul drepturilor de proprietate intr-un
stadiu ulterior. Totusi, observa expertii europeni, este greu de
vazut cum se poate imbunatati situatia multor companii de stat ramase
fara ameliorarea politicii de restructurare a statului roman.

De
asemenea, pe durata derularii acordurilor au fost identificate
neajunsuri majore in administratia publica si s-au intocmit planuri
de actiune pentru remedierea lor care sunt acum implementate intr-un
ritm redus.

Evaluarea independenta realizata in 2010/2011 de
Banca Mondiala in privinta principalelor departamente guvernamentale
a revelat slabiciuni majore in privinta capacitatii publice
administrative, precum lipsa responsabilitatii pentru rezultate si
slaba aplicare a politicilor publice, delimitarea adecvata a
rolurilor intre institutii, lipsa strategiilor sectoriale, o
structura de organizare deficitara si un inalt grad de politizare al
administratiei publice. Planul de actiune intocmit pentru a remedia
aceste deficiente este implementat in prezent, dar unele dintre
masuri sunt in intarziere, iar altele vor fi finalizate intr-o
perioada lunga de timp din cauza constrangerilor impuse de personalul
redus. Principalele motive pentru intarziere sunt legate de
capacitatea limitata de a prioritiza alocarea de resurse si de
coordonare intre diverse institutii, precum si de lipsa unui sistem
de evaluare si monitorizare pentru politicile publice.

Nu in
ultimul rand, documentul releva ca absorbtia de fonduri UE,
desi s-a imbunatatit, ramane cea mai scazuta din UE si a ramas mult
in urma tintelor acordurilor. Absorbtia este afectata de lipsa unei
coordonari ferme la cele mai inalte niveluri, care duce la absenta
prioritizarii, reglementari prea complicate, la o legislatie privind
achizitiile ineficienta si neclara, cuplata cu proceduri anevoioase
in domeniu. Totusi, absorbtia de fonduri structurale, de coeziune si
din agricultura a crescut de la 0,9% in martie 2009, la 25% in mai
2013, noteaza documentul, subliniind ca executivul comunitar face tot
ce poate pentru a ajuta Romania sa remedieze aceste neajunsuri.

Pentru a indeparta riscul unei masive
dezangajari de fonduri in 2013 din cauza absorbtiei scazute, in mai
2013 CE a propus Consiliului UE si Parlamentului European sa extinda
cu un an termenul pentru angajarea acestor sume, prin modificare
asa-numitei reguli ‘n+3’ pentru Romania si Slovacia.

In
conditiile in care stabilitatea macroeconomica a fost recastigata,
este important ca reformele structurale sa fie intensificate pentru a
debloca potentialul de crestere al Romaniei, fapt ce va necesita
hotarare din partea autoritatilor romane. Conditiile macroeconomice
care continua sa se imbunatateasca si solida majoritate a coalitiei
aflate la guvernare asigura un mediu favorabil pentru implementarea
reformelor structurale, fapt care va fi crucial pentru repornirea
procesului de convergenta cu perspectiva cresterii productivitatii
si, in timp, a nivelurilor veniturilor, apreciaza raportul
serviciilor CE.

Un esec ar atrage dupa sine riscul
blocarii Romaniei pe o cale de crestere care nu este cea optima,
chiar daca stabilitatea macroeconomica poate fi pastrata in aceste
conditii, mai afirma autorii documentului.