Ce se ascunde in spatele deciziei Fitch? De ce ne-a crescut ratingul de tara

Agentia Fitch ne-a scos, ieri, din categoria junk (gunoi) plasandu-ne, din nou, la nivelul „recomandare de investitii”. Cu alte cuvinte, Romania nu mai prezinta un risc atat de mare pentru investitori.

In esenta, expertii de la Fitch au remarcat faptul ca Romania a facut progrese economice, pe fondul cresterii exporturilor si politicii monetare stabile. [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/fitch-a-imbunatatit-ratingul-romaniei-la-bbb-in-categoria-recomandata-pentru-investitii-64808/]Detalii puteti citi aici.[/url]

La nivel oficial, decizia Fitch a fost salutata cu entuziasm, fiind vazuta drept o confirmare a faptului ca ne aflam pe drumul cel bun.

 „Este un semnal pozitiv privind perceptia asupra reformelor, asupra efectelor masurilor de stabilizare bugetara luate in acesti ani”, a declarat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI).

La randul sau, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a afirmat ca decizia Fitch trebuie privita ca „un semnal bun, care reflecta tendintele de insanatosire a bugetului si succesul emisiunii de eurobonduri de 1,5 miliarde de euro”.

Exista insa si voci care afirma ca motivele invocate de Fitch sunt cusute cu ata alba si ca decizia reprezinta, de fapt, nimic altceva decat un „pasaport” catre noi imprumuturi externe.

„Avem mare nevoie de bani, suntem incapabili sa ne sustinem din taxe si impozite”, a declarat analistul Cristian Dinulescu.

„Jeffrey Franks, Seful misiunii FMI, ne-a spus-o foarte clar: ‘aveti potential sa va imprumutati, aveti o datorie mica, e nevoie sa faceti asta in conditiile in care aveti prea multe imprumuturi pe termen scurt, trebuie sa profitati de oportunitati, sa va finantati deficitul si sa va rostogoliti datoriile’. O decizie pozitiva din partea unei agentii de rating de importanta ca Fitch vine sa atraga cat mai multi clienti aflati in cautarea unor plasamente de acest gen, mai sigure decat cele din Grecia sau Portugalia”, a declarat acesta.
[quote=Cristian Dinulescu, analist]Decizia Fitch trebuie coroborata cu interesele FMI si UE, principalii
creditori, ca Romania sa lanseze noi imprumuturi externe[/quote]
Pe de alta parte, potrivit analistului economic Lucian Isar, „ratingurile agentiilor au o conotatie de lobby” fiind menite sa confere incredere investitorilor.

„Decizia Fitch confirma, intr-un fel, faptul ca suntem capabili sa ne platim datoriile pe o perioada de 5-7 ani si ca avem loc sa ne imprumutam suplimentar”, a declarat acesta.

Imbunatatirea ratingului ar urma, cel putin teoretic, sa duca la o scadere a costurilor imprumuturilor facute de statul roman. La ultima oferta facuta investitorilor straini, prima prin programul MTN (Medium Term Note), Finantele au obtinut un randament de 5,29%. MTN este un instrument prin intermediul caruia statul poate imprumute bani de pe pietele externe oricand, in functie, bineinteles, de conditiile pietei.

Finantele au anuntat, deja, ca in toamna, pregatesc un nou imprumut, intre 1-2 miliarde de euro sau dolari, in functie de conditiile pietei.

Analistul economic Ilie Serbanescu este destul de sceptic in privinta ieftinirii imprumuturilor. „Daca noi am reusit contraperformanta ca in 2011 sa ne imprumutam mai scump decat in 2010, cand eram aproape de faliment, nu vad cum peste noapte, vom asista la o schimbare de perceptie”.

Serbanescu spune ca, pana la urma, costul imprumutului depinde mai mult de interesele investitorilor decat de realitatile din Romania.

„Investitorii  profita de faptul ca avem nevoie de bani si vor sa isi plaseze banii intr-o afacere care pare mai sigura – Romania, decat in altele cu risc mai ridicat, de genul Greciei sau Portugaliei”, a declarat acesta.

Ministerul Finantelor si-a propus sa imprumute, in total, in urmatorii 2 ani, prin programul MTN, nu mai putin de 7 miliarde de euro. BRD estimeaza ca necesarul de finantare al Romaniei, in acest an, este de 86 miliarde de lei (circa 21 miliarde euro), ceea ce inseamna 1,75 miliarde euro lunar sau 2,4 milioane de euro pe ora.

BRD estimeaza ca Finantele vor imprumuta 24 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar si 61,8 miliarde lei pentru plata serviciului datoriei publice. Din totalul nevoii de finantare, 12,4 miliarde de lei vor reprezenta împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. Potrivit BRD, o suma de 67,6 miliarde de lei va fi atrasa prin emisiuni de titluri de stat, din care cea mai mare parte de pe piata locala, respectiv 56 de miliarde de lei.

Finantele vad o factura de „numai” 62,5 miliarde lei (circa 15 mld. euro), din care 51,4 milioane lei reprezinta rate de capital, iar diferenta dobanzi. In ultimii doi ani, datoria publica a Romaniei a crescut cu 19,94 miliarde euro, la aproape 48 miliarde de euro, echivalentul a 36,7% din produsul intern brut (PIB). Pe tipuri de instrumente, imprumuturile de stat (de la CE, FMI si alte institutii financiare internationale) au o pondere de 39,9% din datoria publica totala, obligatiunile – 19,9%, iar certificatele de trezorerie – 18,5%. Eurobondurile detin doar 5,38% din total.

Statul trebuie sa finanteze in acest an un deficit bugetar de 4,4% din PIB, reprezentand circa 24 miliarde lei (circa 6 mld. euro).