Cercel, BRD: Romania nu isi permite foarte mult spatiu fiscal pentru investitii publice masive

“Romania nu este o tara care sa isi
permita foarte mult spatiu fiscal pentru investitii publice masive,
mai ales in situatia actuala care sa mearga prin capilaritatea
actiunilor economice catre IMM-uri. Nu este nicio tara care sa isi
permita, precum cele dezvoltate, o relaxare cantitativa din cauza
structurii deficitare a economiei si unei potentiale puneri in
pericol a stabilitatii financiare daca s-ar recurge la aceasta
metoda. Bancile nu pot nici ele acompania cel putin in perioada
actuala masiv zona de IMM-uri datorita cadrului de reglementare
inasprit. Singura modalitate pe care Romania o are este sa devina mai
prietenoasa cu pietele”, a spus Claudiu Cercel la o conferinta
avand ca tema “Garantarea si contragarantarea creditelor dupa Basel
III”.

Acesta a precizat ca fondurile europene se duc intr-o
economie care are o anumita structura si ca degeaba sunt atrase daca
structura nu are efect multiplicator la nivelul economiei.

Tren metropolitan la Cluj, investiţie de 10 milioane de euro

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj anunţă că se asociază cu municipiul Cluj-Napoca şi cu şapte comune învecinate pentru realizarea trenului metropolitan, din bugetul judeţului şi din…

De ce fug românii de Noua Casă. Doar 100 de credite au fost date în prima lună de la începutul…

Românii care își cumpără o locuință aleg creditele imobiliare în locul programului Noua Casă și asta deoarece condițiile în care sunt acordate împrumuturile garantate de…

„Singura
modalitate de a crea un efect de multiplicare este de a crea un mediu
economic, financiar si legal care sa fie prietenos pietelor”, a
declarat Claudiu Cercel.

Directorul general adjunct din BRD a
explicat ca exista factori structurali si ciclici care fac dificila
finantarea IMM-urilor.

Astfel, dintre factorii structurali
acesta a enumerat cadrul de reglementare Basel III, dar si
Regulamentul 18.

„Avem cadrul local de reglementare, de
pilda Regulamentul 18 care in sens larg este un regulament al
guvernantei corporative la nivelul bancilor si se refera la gestiunea
de risc in sens larg la nivelul bancilor. Este un regulament foarte
stufos. Birocratizeaza foarte mult activitatea din banci. Nu spun ca
nu este bun sau nu era util dar va fi necesara o anumita perioada
pentru internalizarea in functionarea bancilor a consecintelor a
acestui regulament”, a explicat Cercel.

Acesta a
declarat ca mai sunt si alte elemente care fac dificila creditarea la
nivelul companiilor mici si mijlocii, chiar cu referire la schemele
de garantare de suport de tipul fondurilor de garantare.

„Nu
stiu daca este cunoscut dar in calculul solvabilitatii bancare nu pot
fi luate in considerare aceste fonduri. Altfel spus, daca o banca
acorda un credit cu o garantie partiala sau totala din partea unui
fond de garantare din punct de vedere al solvabilitatii patrimoniale
nu se intampla niciun fel de imbunatatire. Poate este un element de
reflectie pentru regulatori in acest sens”, a declarat Claudiu
Cercel, citat de Agerpres.

Oficialul BRD a precizat ca exista
factori structurali care tin efectiv de activitatea IMM, respectiv
suprafata financiara redusa a acestora, faptul ca doar 26% dintre
acestea au o cifra de afaceri mai mare de 100.000 de euro, doar 8% au
o cifra mai mare de 500.000 de euro si numai 5% au o cifra de afaceri
mai mare de un milion de euro.

De asemenea, acesta a declarat
ca printre alti factori care indeamna bancile la prudenta se numara
disciplina contractuala care lasa de dorit. Este vorba de disciplina
contractuala atat in relatiile intre firme, dar si respectarea
clauzelor la contractele de creditare. Nu de multe ori diverse clauze
la contractele de creditare nu sunt respectate de catre IMM-uri, ceea
ce indeamna bancile la prudenta in analizarea dosarele de creditare.

Ca factori ciclici, Claudiu Cercel a aminitit rata de
neperformanta foarte mare la nivelul multora dintre banci cat
priveste creditele acordate IMM-urilor, in general peste 25% rata de
credite neperformante. Acesta a spus ca sunt unele categorii de IMM
la care rata de neperformanta depaseste 40%. De asemenea, Cercel a
aminitit de cresterea numarului de insolvente din care nu multe sunt
etice, pe baza unor clauze obiective. O alta problema o constituie
dificultatea valorificarii garantiilor.

La randul sau, Adrian
Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a
aratat ca orice deficit bugetar ar avea Romania tot nu ar exista
atatia bani cat sa fie efectuate investitii importante din buget.

„Noi discutam astazi despre piete si stat si despre
nevoia de a interveni statul in economie, in special cu investitii.
Este o discutie spinoasa, care ajunge pana la acel special deficit
bugetar si sunt tot felul de idei ca daca Romania n-ar fi in Uniunea
Europeana, am auzit chiar intr-o dezbatere televizata argumente
puternice ce-am putea sa fim noi daca n-am fi in Uniunea Europeana,
am putea sa fim o alta Elvetie. Dupa mine, asta este o prostie.
Domnul Cercel are foarte mare dreptate, noi n-avem spatiu fiscal si
orice deficit bugetar am avea, tot n-am avea atatia bani cat sa facem
investitii importante din buget. Nu vorbesc daca ar putea Romania sa
fie o a doua Elvetie, dupa mine aceasta este o prostie, mi se pare ca
n-ar fi trebuit sa fie atat de puternic promovata ideea asta intr-o
dezbatere televizata”, a spus Vasilescu.

“Cand ne referim la Elvetia, o sa va
spun un singur lucru: numai din exportul de ceasuri Elvetia castiga
anual 17 miliarde euro. Daca am vorbi despre bancile elvetiene si
alte realitati ale acestei tari, cu o populatie pe jumatate cat a
Romaniei, am vedea ca, indiferent cum ar fi statul nostru si oricat
ar fi deficitul nostru bugetar, nu putem sa egalam Elvetia. Dar
problema ramane in discutie si eu cred ca statul nostru la aceasta
ora, orice deficit bugetar ar avea si orice situatie ar avea, nu
poate sa sustina investitiile de care are nevoie Romania din buget”,
a adaugat acesta.

Pe de alta parte, Vasilescu a precizat ca
despre reindustrializarea Romaniei trebuie discutat mai
concret. „in primul rand nu cred ca Romania nu mai este deloc
tara industriala. Va dau un singur exemplu. in anul 2000, cand
Guvernul Isarescu a incercat si a reusit trecerea de la descrestere
economica la crestere economica, atunci a reusit pentru prima data sa
duca exporturile Romaniei de la acel obsesiv 8 miliarde euro, pe care
nu puteam sa-l depasim nicicum, la 11 miliarde dolari, am calculat
noi atunci, pe urma s-au refacut calculele si astazi stim ca
exporturile Romaniei in anul 2000 au fost de 11,5 miliarde de euro”.

“De atunci a inceput cresterea
exporturilor si am ajuns astazi la exporturi de 45 miliarde euro.
Niciodata in istoria Romaniei nu am avut astfel de exporturi,
Ceausescu nici n-a visat asa ceva. Aceste exporturi se fac in
proportie de 90% din industria prelucratoare, deci este dupa parerea
mea un non-sens sa discutam despre faptul ca Romania azi nu mai e o
tara industriala in conditiile in care ea face cel mai mare export
din istoria sa”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Potrivit acestuia, marea parte a exporturilor de 45 miliarde
euro pe care le face Romania este datorata investitiilor straine
directe si industrializarii facute de ISD-uri.

„Sigur ca
avem nevoie de aceste doua canale: imprumuturi externe si investitii
straine, dar avem nevoie si de banci. Dar problema este pentru ce are
nevoie industria romaneasca. Nevoie de bani de la banci, cat timp si
in ce conditii? Poate ca ar trebui canalizate discutiile si in
aceasta directie pentru ca prea mult la investitii straine si la
imprumuturi externe nu putem spera si statul are o limita de imprumut
de 60% si nu suntem prea departe de aceasta limita, chiar daca in
momentul de fata stam bine”, a mai spus Vasilescu.