Criza va trece, problema ramane: Romania iroseste o treime din energie

Autoritatile au declarat ieri „situatie de urgenta” in domeniul energiei. Toate resursele disponibile vor fi canalizate spre consumul populatiei si cel al institutiilor publice, in genul scolilor si spitalelor. Specialistii estimeaza ca aceasta situatie va fi depasita in urmatoarele zile, Rusia si Ucraina urmand sa ajunga cat de curand la un compromis, iar furnizarea gazelor sa fie reluata.

Dincolo de momentul si impactul noului episod al traditionalului conflict anual ruso-ucrainean pe tema gazelor, expertii chestionati de DailyBusiness.ro spun ca autoritatile romane trebuie sa constientizeze, macar acum, necesitatea unei strategii energetice adaptata noilor realitati economice.

„Trebuie sa trecem de la planurile pe hartie, la masuri directe. Avem nevoie de investitii concrete, de proiecte adaptate schimbarilor majore prin care trece economia mondiala, nu de compuneri cu tema data”, a declarat Aurel Leca, fostul director al Renel, care considera ca Romania iroseste o treime din energia din sistem. El spune ca primul pas ar fi un program de investitii masive in domeniul rentabilizarii sistemului energetic national, lucru trecut in strategia nationala energetica realizata in 2007, dar ramas la stadiul de proiect din lipsa de finantare (un necesar de 2,5 mld.euro).

[quote=Aurel Leca, fost director Renel]Autoritatile se ocupa de sistemul energetic doar in situatii de criza. Prima masura care ar trebui luata ar fi oprirea pierderilor din sistem, in conditiile in care o treime din energia primara se pierde pe conducte[/quote]

Specialistul a explicat ca cele 85.000 de blocuri ce beneficiaza de agent termic consuma circa 34% din rezervele de energie primara pentru incalzire. „Aceste blocuri au pierderi energetice majore si doar cateva sunt reabilitate termic. La fel si in cazul firmelor, unde doar putine au certificat energetic. Practic risipim energia”, a declarat Leca. „Iar acest lucru e valabil nu numai cu energia termica, ci si cu cea electrica, unde avem, de asemenea, retele vechi, iar penele de curent au devenit tot mai dese”, a declarat expertul.

In ceea ce priveste gazele, fostul presedinte al Patronatului National al Gazelor, Vasile Goga, spune ca, dincolo de planurile privind constructia gazoductului Nabucco, situatia actuala putea fi preintampinata inca de acum cativa ani, daca se construia terminalul de la Marea Neagra (un depozit de gaze – n.r.).

„De 8-9 ani, se tot fac planuri privind constructia terminalului. Era de mult timpul sa se puna in practica proiectul si am fi fost imuni la criza„, a declarat Vasile Goga, pentru DailyBusiness.ro.

Proiectul terminalului de gaze de la Marea Neagra este inclus si in strategia energetica nationala elaborata in 2007, spune Goga, insa, ca si in cazul proiectului de reabilitare termica al cladirilor, promis si in ultima campanie electorala,distanta de la proiect la realitate este foarte mare mai ales acum, pe fondul crizei.

„Proiecte de investitii menite sa elimine pierderile din sistemul energetic exista de ani de zile, in toate domeniile, de la productie, la transport si distributie. Din pacate marea problema o reprezinta finantarea, iar cum mare parte din sistem a fost privatizat, depinde de companiile private realizarea acestora. In contextul crizei, aceste investitii sunt si mai greu de realizat. Investitii se fac, dovada cele din sistemul eolian, dar sunt de durata”, a explicat Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic National.

[quote=Octavian Lohan, director Dispecerat Energetic National]Exista proiecte de investitii nucleare, eoliene, hidro, pe productie si distributie. Din pacate, finantarea a fost si ramane o problema[/quote]

„Noi producem scump si risipim„, spune Daniel Daianu, fostul ministru de Finante. „Ar trebui sa realizam un sistem de rationalizare a consumului de energie, adaptat la realitatile anuale si, acum, mai mult ca oricand, la criza economica”, a declarat europarlamentarul.

In fata crizei, companiile sunt primele sacrificate

Specialistii spun ca, in prezent, in fata unei crize energetice, autoritatile par sa vada o singura solutie – protejarea consumului populatiei, sectorul economic fiind deconectat de la sistem pe motiv de „situatie de urgenta”, ignorandu-se complet pagubele aduse mediului de afaceri.

Ioan Niculae, patronul grupului Interagro, ce detine mai multe combinate chimice din tara, critica cu vehementa „strategia” guvernului.

„Ca si in anii anteriori, cand venea o astfel de situatie (si a fost in fiecare an) masura salvatoare era oprirea combinatelor chimice, iar gazul contractat si platit de noi era redirijat la populatie”, a spus Niculae, pentru DailyBusiness.ro.

In opinia patronului Interagro, noul guvern trebuie sa hotarasca urgent directiile strategice de dezvoltare ale Romaniei, „macar 4-5 directii, sa stim daca ne apucam sa dezmembram fabricile pentru vanzare sau le mentinem”.

Presedintele Interagro mai spune ca pe baza unei politici comune guvern – patronate, companiile din domeniu si-ar putea face planurile de afaceri astfel incat sa poata ajuta statul si populatia atunci cand este nevoie si in acelasi timp sa poata reporni productia.

„Avem nevoie de un minister al Energiei si Resurselor, care sa gestioneze situatia din domeniul energetic. Nu trebuie sa sacrificam economia de fiecare data cand avem astfel de probleme. Dimpotriva, trebuie preintampinate astfel de situatii, in parteneriat cu mediul economic”, a declarat Aurel Leca, fostul director al Renel.

Romania, independenta energetic in 2020?

Autoritatile vor ca, pe fondul unor investitii masive, realizate mare parte din fondurile europene, Romania sa ajunga independenta din punct de vedere energetic in 2020.

Un plan ambitios, ce s-ar baza in principal pe energia nucleara, constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si planurile pentru o noua centrala nucleara fiind in top-list-ul strategiei energetice nationale elaborata pentru intervalul 2007-2020.

„Energia este cea mai puternica arma, carte, pe care poate sa o joace Romania in interiorul Uniunii Europene”, declara recent, ex-ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.

Strategia nationala energetica prevede, pana in 2020, investitii de 31 miliarde de euro, din care cea mai mare parte, respectiv 17 miliarde de euro, numai in sectorul energiei electrice.

In domeniul minier, sunt vizate investitii de 2,2 miliarde de euro, pana in 2020, iar in sectorul petrolier de 3,18 miliarde de euro. Pentru dezvoltarea sectorului de gaze naturale sunt necesare investitii de 1,527 miliarde de euro, din care cea mai mare parte, adica jumatate de miliard de euro, pana in 2012, pentru cresterea capacitatii de inmagazinare prin dezvoltarea depozitelor.

Necesarul de investitii pentru promovarea producerii de energie din resurse regenerabile este 1,8 miliarde de euro, in perioada 2007-2015.