Datele statistice confirma: Economia romaneasca a intrat in regim de avarie

Dincolo de avertismentele expertilor economici, de asigurarile politicienilor, de ezitarile „soferilor” de la Palatul Victoria in a conduce o economie intrata in criza, datele prezentate in aceste zile de Institutul National de Statistica (INS) releva, precum un radar pe sosele, modul in care evolueaza „motorul” economic romanesc.

Pe fondul scaderii comenzilor noi in industrie, cu 26,1%, productia industriala s-a redus, in primele doua luni ale anului, cu 11,7%, cele mai mari scaderi, de 19,3%, fiind semnalate in industria bunurilor intermediare si in cea a bunurilor de folosinta indelungata. In aceste conditii, cifra de afaceri din industrie a scazut cu 19,7%, cel mai puternic recul fiind inregistrat in industria prelucratoare, de 20,4%.

Cum afacerile la export au coborat cu 26%, la aproape 4 miliarde de euro, oamenii de afaceri s-au indreptat mai mult spre piata interna. Insa cum si in tara cererea a scazut puternic, singura varianta a fost sa recurga la restructurari.

Pe de alta parte, preturile la producator au urcat in februarie in Romania cu 0,7%, in timp ce in UE au scazut cu 0,3%, iar in zona euro s-au diminuat cu 0,5%.

[quote=Raportul Eurostat]Romania a avut in februarie al treilea ritm de crestere anuala a preturilor productiei industriale din UE, de 5,8%, media pe Uniune indicand o scadere de 0,8%[/quote]

Masurile de restructurare luate de companii au vizat, printre altele, reducerea cheltuielilor cu personalul. Castigul salarial mediu a scazut astfel cu 0,7% in februarie, la 1.358 lei (317 euro), asta in cazul celor care au decis sa isi mentina personalul.

Potrivit specialistilor, din pacate, multe companii au ales cea mai simpla metoda de a reduce costurile – disponibilizarile de personal, iar datele privind somajul arata ca in primele doua luni din 2009 s-a inregistrat un record negativ pentru ultimii 3 ani.

Numarul de someri a crescut in martie cu 35.761, ajungand la 513.621, nivel ce nu a mai fost atins din aprilie 2006, cand se inregistrau 517.278 de someri.

Dupa 1991, numarul maxim de someri a fost inregistrat in martie 1994, de 1,291 milioane persoane, iar minimul in iunie 2008, de 337.084 persoane.

In conditiile scaderii activitatii economice, statul s-a trezit cu venituri mult mai putine decat a estimat initial, iar rectificarea bugetara a devenit absolut necesara. Potrivit datelor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), in primul trimestru, veniturile bugetare au scazut cu 7,06%, gaura din buget fiind evaluata la 1,43 miliarde lei.

Criza va atinge varful in aprilie-mai

Datele statistice la nivelul lunii februarie, prezentate de INS, anticipeaza caderea puternica a economiei pe ansamblul primului trimestru, spun specialistii in economie. Inclusiv guvernantii se asteapta ca lunile aprilie si mai sa atinga varful crizei, dupa cum a aratat Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor.

Autoritatile sunt insa optimiste, mizand pe faptul ca acordul de finantare cu Fondul Monetar International (FMI) va readuce treptat economia romaneasca pe linia de plutire.

Cele 5 miliarde de euro ce vor intra in Banca Nationala a Romaniei (BNR) in luna mai ar urma sa relanseze creditarea. Acest fapt va permite firmelor sa isi reia productia, iar populatiei sa cumpere din nou, consumul fiind, de altfel, principalul motor al dezvoltarii economice din ultimii ani.

In plus, mult-controversatul plan de masuri anti-criza ar urma sa treaca de la faza dezbaterilor teoretice la masuri concrete, tot cu ajutorul finantarilor externe.

Si totusi, managerii chestionati de INS sunt pesimisti cu privire la evolutia economica.

[quote=Sondaj de opinie in randul managerilor, realizat de INS]Activitatea din industrie si comert va inregistra scaderi in perioada martie-mai 2009, in timp ce constructiile si serviciile vor raporta o relativa stabilitate[/quote]
3 din 10 manageri din industria prelucratoare anticipeaza ca volumul productiei va scadea in urmatoarele 3 luni, ca urmare a reducerii contractelor si comenzilor din cele 3 luni anterioare, atat pentru piata interna, cat si pentru cea externa.

Totodata, managerii anticipeaza o tendinta negativa si in ce priveste numarul de salariati. Cele mai mari reduceri de personal sunt asteptate in metalurgie (-71%), prelucrarea lemnului si a produselor din lemn, exclusiv mobila (-50%), masini, utilaje si echipamente (-48%).

Pentru preturile produselor industriale, peste doua treimi (67%) dintre manageri prognozeaza o tendinta de stabilitate in urmatoarele 3 luni.

Efectele pozitive ale crizei

Prognozele privind evolutia economica din urmatoarea perioada isi gasesc insa si o serie de valente pozitive, ce-i drept foarte putine, spun specialistii.

Importurile s-au redus, in primele doua luni, cu peste o treime, astfel ca deficitul comercial al Romaniei a coborat cu 54,5%, la 1,37 miliarde euro. Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), se asteapta ca reducerea deficitului sa continue, iar acest lucru sa determine o echilibrare mai rapida a balantei financiare a Romanei.

[quote=Mihai Ionescu, presedinte ANEIR]Cum piata locala este tot mai saraca, importurile se vor reduce in continuare, iar producatorii vor fi fortati sa isi caute piete de export. Romania va avea de castigat din acest fenomen[/quote]
Pe de alta parte, spun specialistii, scaderea veniturilor bugetare ar trebui sa determine statul sa cheltuiasca mai putin. Inghetarea salariilor, a cheltuielilor de achizitii, reducerea bugetelor unor institutii si reforma aparatului de stat vor trebui aplicate, fiind conditii ale acordului de finantare cu FMI si UE.

„Statul va trebui sa isi diminueze cheltuielile, daca vrea sa primeasca toti banii pe care i-a contractat cu organismele internationale. In conditiile in care fondurile vor veni esalonat, in functie de performantele reformelor, aceasta criza aduce un nesperat castig – o reforma reala a giganticului aparat de stat”, a declarat recent consultantul economic Bogdan Baltazar.

La capitolul efecte pozitive ar putea fi inclusa si evolutia monedei nationale, care coroborata cu scaderea cererii, a temperat in martie inflatia anuala la 6,4-6,6%, potrivit analistilor.

„Daca leul ramane la nivelul de astazi ar fi bine”, a declarat, joi, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.

„Leul se va duce si in sus, si in jos. Este important ca intr-o perioada in care foarte multe lucruri sunt incerte, sa nu avem miscari bruste ale cursului, pentru ca acestea contribuie la incertitudine”, a mai spus acesta.

O parte din analisti cred insa ca va fi destul de greu ca raportul euro-leu sa fie unul stabil. Nicolaie Chidesciuc, economistul sef al ING Bank, a declarat ca investitorii „au digerat stirea cu FMI” si ca leul s-ar putea deprecia in urmatoarea perioada, pana la un curs de 4,25 pentru un euro.