Finante-Banci

De ce nu vrea Isarescu un leu puternic

06 Nov, 17:09 • Redactia DailyBusiness
Guvernatorul Bancii Centrale considera ca o intarire a monedei nationale nu este de dorit, intrucat acest lucru ar presupune mentinerea pe termen lung a salariilor la niveluri scazute, avand in vedere cresterea lenta de productivitate.
De ce nu vrea Isarescu un leu puternic

„Tare nu cred
ca am face bine daca am lasa leul sa se intareasca. Cred ca este pe
unde trebuie sa fie (cursul — n. r.). Unde trebuie sa fie? Cam pe
aici! De aceea, am dat ULC-ul acela, raportul intre salarii si
productivitate. Daca ai un ULC negativ, exista motive de intarire in
continuare, pentru ca exista un castig de productivitate. Dar asta ar
insemna sa ai crestere de productivitate permanent peste cresterile
salariale. Vedeti care este atmosfera in tara. Se scriu articole
despre Romania coloniala, salariile coloniale din Romania, deci,
sincer sa va spun, eu nu vad ca, fiind in Uniunea Europeana, avand
inca migratie de forta de munca, putem sa pastram nivelul salarial ‘a
la long’ la niveluri foarte scazute. Dimpotriva! In mintea mea,
nu vad deloc un leu mai apreciat”, a spus, joi, guvernatorul
Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, citat de Agerpres.

In ceea ce priveste riscul de crestere
a pretului la titei pe plan international, care ar putea pune
presiune pe inflatie, guvernatorul sustine ca, intr-un astfel de
scenariu, se va recurge la alte solutii, nu la intarirea
leului. 

„Daca pretul titeiului se va aprecia, acesta va
fi impactul asupra inflatiei in Romania. Atunci nu mai reducem
dobanzile sau ne gandim la altceva. Nu vad de ce, pe termen lung, sa
apreciem leul. tara a recastigat, dupa eforturi uneori traumatice, o
pozitie externa relativ stabila, deficite de cont curent de 1-3%. Nu
ne trebuie surplusuri. Deficitul este acoperit de investitii straine
directe. Credem ca ele vor continua, va continua categoric si
absorbtia de fonduri europene. Speram ca aceasta absorbtie sa fie mai
buna”, a explicat seful BNR.

Mugur Isarescu nu pledeaza nici pentru
un excedent extern, avand in vedere ca Romania nu a ajuns la un nivel
suficient de dezvoltare pentru a-si permite acest lucru, iar
experienta din perioada comunista arata ca o fortare a platii
datoriilor externe poate avea efecte nedorite. 

„O tara
care trebuie sa se dezvolte, cand ajunge pe excedent, inseamna ca da
capital, adica ramburseaza datorii. Nu sunt adeptul acestei
pozitii. Nu sunt adeptul nici unei abordari a ciclului datoriei
externe a unei tari de tip Romania in perioada comunista. Ne-am
indatorat 10 ani, in anii ’70 si in anii ’80, ne-am apucat sa platim
pana la ultimul cent datoria externa. Am trait acele momente si au
fost efecte dramatice. S-a izolat tara, s-au creat niste deficite
interne care, apoi, au explodat imediat dupa 1989”, a subliniat
guvernatorul BNR.

In opinia sa, Romania trebuie sa aiba
deficite rezonabile, care sa nu sara de 4%, finantate autonom, nu din
rezerve sau din „strangeri de curea”.