Directorii Ursus: Investitiile in extinderea fabricilor sunt necesare chiar si in criza. E stresant sa lucrezi la capacitate de 96%

Dan Paucean, directorul fabricii de bere din Cluj, isi aminteste cu emotie perioada in care i-a „racolat” pe ceilalti doi directori, de la Timisoara si Buzau, de pe bancile facultatii de profil de la Galati, pe care el o absolvise la randul sau. „Erau cei mai buni din anul lor. Sorin (Harabagiu, directorul de la Buzau – n.r.) a fost chiar sef de promotie”, povesteste recruiterul de la Cluj.

Dragos Hopulele, directorul de la Timisoara si Sorin Harabagiu, directorul de la Buzau, nascuti in aceeasi zi si colegi de grupa la facultate, obisnuiau sa mearga impreuna la „chefuri” si nu isi imaginau ca vor lucra in viitor pe pozitii similare in cadrul aceleiasi companii. De altfel, toti cei 15 studenti recrutati de Paucean la Galati ocupa in prezent pozititii de management in cadrul Ursus Breweries.

DailyBusiness.ro:

Care sunt cele mai importante momente din ziua unui director de fabrica de bere?
Dragos Hopulele – Timisoara Ziua incepe cu evaluarea rezultatelor zilei anterioare, prin vizite in fabrica.
Sorin Harabagiu – Buzau Vizitele in fabrica reprezinta un mod de evaluare a rezultatelor. Discutam cu sefii de departamente, cu oamenii de pe linie.

DB: Care au fost cele mai grele decizii pe care a trebuit sa le luati?
Dan Paucean – Cluj: Cele mai grele decizii sunt in general legate de oameni. Cel mai dificil moment din cariera la Ursus a fost in 1999, cand a trebuit sa facem concedieri la Cluj. Erau oameni care au lucrat toata viata lor in fabrica si nu mai aveau alte alternative. Succesul unei restructurari este dat de oameni cu resentimente putine.

DB: Ce v-a determinat sa urmati o facultate specializata in industria berii?
DH-Tm: Mediul din familie, tata lucra in industria berii, fratele la fel.
DP-Cj: Ai mei nu lucrau in industria berii, dar tot in industria alimentara, la o fabrica de cascaval. Facultatea de la Galati era singura de profil din tara, iar selectia era foarte dura. Pentru mine a fost o provocare sa intru la aceasta facultate.

DB: Cum va influenteaza cresterea capacitatii de productie la fabricile din Buzau si Timisoara? Aveti responsabilitati in plus?
SH-Bz: Investitia in fabrica de la Buzau a presupus o noua linie si sortimente noi. Din acest punct de vedere, este mai complex, logistica e diferita. Avem mai multa bere de scos din fabrica.
DH-Tm: Complexitatea a presupus si cresterea capabilitatilor oamenilor.
[quote=Dragos Hopulele, Ursus Timisoara] Peste 100 de ani, in fabrica de bere vor mai fi doar un om si un caine[/quote]
DB: Cum a evoluat productia fabricii in primele noua luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, avand in vedere scaderea in volum de 12% a Ursus Breweries din ultimele doua trimestre?
SH-Bz: La Buzau, productia a fost mai mare decat in aceeasi perioada din 2008.
DH-Tm: La Timisoara, volumul de productie a fost similar.
DP-Cj: Am fost un pic sub nivelul de anul trecut. Am inregistrat o scadere de 8%, din cauza reducerii cererii in piata.

DB: A ajuns vreodata la capacitatea maxima fabrica, dupa investitiile in extindere?
SH-Bz: In Buzau, s-a ajuns.
DH-Tm: Si la Timisoara, dar pentru o durata scurta de timp.

DB: Inregistrati stocuri din cauza scaderii vanzarilor?
DP-Cj: Tocmai asta este provocarea in aceasta perioada, de a nu ramane cu marfa pe stoc.

DB: Cu cat se intarzie recuperarea acestor investitii, avand in vedere scaderea vanzarilor? Se poate spune ca acestea au fost realizate intr-un moment nu tocmai potrivit, in criza?
DP-Cj: Important este ca au fost instalate capacitatile, ca s-au finalizat investitiile. Amortizarea e oricum pe termen lung. Investitiile erau necesare, tinand cont ca ani la rand, inaintea finalizarii acestora, am lucrat la capacitate maxima. Lucrul la o capacitate de 96% este stresant. Daca se strica ceva, ai pierdut tot, e o lipsa de flexibilitate. Rezerva de capacitate te poate feri de astfel de riscuri.
DH-Tm: Investitiile nu ne-au facut neaparat mai mari, ci mai puternici si mai flexibili.
SH-Bz: O capacitate de productie mai mare permite o optimizare mai buna a costurilor.

DB: Utilizati cumva potentialul turistic al celei mai vechi fabrici de bere din Romania, cea din Timisoara? Cum se traduce acest lucru in castiguri?
DH-Tm: O fabrica frumoasa si cateva idei nu sunt suficiente. Exista planuri, o sa vedem in momentul potrivit pentru lansare a acestui gen de oferta. Nu avem organizate tururi sau facilitati pentru turisti. Pana in prezent ne-am ocupat de crestere, acum urmeaza perioada de consolidare. Utilizarea potentialului turistic exista doar la nivel de idee, concept.
DP-Cj: SabMiller are o fabrica in Cehia, dezvoltata din punct de vedere turistic. Aceasta atrage 100.000 turisti anual, datorita culturii berii din aceasta tara.

DB: Ce pierderi ati inregistrat dupa ce anumite stocuri de bere Redd’s au fost retrase de pe piata, vara aceasta?
SH-Bz: Ne-am asumat pierderile si am inlocuit formula de productie.

DB: Care sunt primele trei marci de bere preferate?
DH-Tm: Nu poti alege intre copii.

DB: Cum credeti ca va arata fabrica de bere a viitorului?
DP-Cj: Va urmari materia prima si consumatorul. Va fi mobila, ca un vapor, astfel incat primavara sa se poata muta spre sud, unde se recolteaza orzul. E o industrie care depinde foarte mult de starea vremii.
SH-Bz: Va creste gradul de automatizare.

DB: Adica vor fi mai multi roboti si mai putini oameni pe liniile de productie?
SH-Bz: Robotii nu vor putea actiona de unii singuri. Si chiar daca va scadea numarul oamenilor din productie, acestia vor migra catre job-uri complementare, cum ar fi spre vanzari. Oamenii sunt importanti si vor fi in continuare.
DH-Tm: Peste 100 de ani, vor fi un om si un caine in fabrica. Ce credeti ca va face omul si ce va face cainele? Omul va da de mancare cainelui, care va musca omul daca va intinde mana sa lucreze.
DP-Cj: Nu orice se poate masura prin aparate. Degustam orice produs intra in bere. Nu vom avea roboti industriali care sa deguste berea.
DH-Tm: Vom avea doar atunci cand consumatorii vor fi tot roboti.