Europa financiara, ca o casa Big Brother: Germania vrea sa stranga cureaua tarilor cu probleme

Euro se indreapta vertiginos spre o cotatie egala cu dolarul. Moneda europeana a fost cotata luni la cel mai scazut nivel in fata dolarului din ultimii 4 ani, de 1,22 euro/dolar. Potrivit analistilor, deprecierea accentuata a euro reflecta faptul ca ca soarta zonei euro este mai subreda ca oricand. Celebrul investitot George Soros prevede ca euro si dolarul vor ajunge la paritate in acest an.

Si toate acestea in ciuda planului de salvare anuntat de Eurogroup, de 750 miliarde de euro, care ar urma sa protejeze temeliile constructiei monetare europene.

Un plan ideal pe hartie, care insa potrivit analistilor straini, nu a atenuat din temerile investitorilor privind „efectul Grecia”. Iar cea mai buna dovada, dincolo de evolutiile din piete, o reprezinta chiar demersurile celor implicati. Germania, cea mai puternica economie europeana, a anuntat luni ca pregateste un alt plan de sustinere a euro, care sa completeze pachetul financiar si care sa asigure evitarea unor viitoare crize ale datoriilor in uniunea monetara.

In primul plan, dincolo de implicarea Fondului Monetar International (FMI), tarile europene se angajau sa sustina prin imprumuturi bilaterale orice tara din zona euro cu probleme financiare. Cel de-al doilea plan, gandit de Germania, vizeaza impunerea unor reguli stricte de monitorizare a cheltuirii banilor. In vizor s-ar afla Spania, Portugalia, Italia sau Irlanda, tari ale caror deficite bugetare le-ar putea aduce in situatia Greciei, o tara in coma, aflata de mult sub ”perfuzii” financiare.

Michael Offer, purtatorul de cuvant al guvernului german, a declarat intr-o conferinta de presa ca masurile propuse de Germania vizeaza introducerea unor reguli stricte in privinta imprumuturilor si cheltuielilor.
[quote=Sueddeutsche Zeitung]Germanii vor sa se asigure ca daca vor ajuta financiar tarile precum Grecia, banii nu vor fi risipiti pe cheltuieli sociale sau in afaceri oneroase din care sa castige clientii politici[/quote]
„Nu putem permite repetarea situatiei din Grecia. Inainte de toate, vrem sa prevenim crizele bugetare, vrem o supraveghere mai buna a politicilor monetare, dar si infiintarea unui grup pentru combaterea crizelor din zona euro”, a declarat oficialul german.

Potrivit presei germane, noul plan de austeritate, vazut ca un adevarat Big Brother financiar, va fi construit pe baza legislatiei germane, care stabileste limite extrem de stricte cu privire la cheltuirea banilor publici.

Dincolo de noul plan de salvare, ce va fi discutat la reuniunea de vineri a liderilor statelor din zona euro, statele europene intrate in vizorul investitorilor, precum Portugalia, Spania sau Italia, au inceput deja, de voie, de nevoie, sa ia masuri dure pentru a-si reduce deficitele.

Spania a anuntat saptamana trecuta cele mai dure masuri de reforma din ultimii 30 de ani. Acestea vizeaza, printre altele, reducerea salariilor din sectorul public cu 5%, disponibilizarea a 13.000 de bugetari si cresterea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani. Masurile, ce ar putea include in viitor si o crestere a taxelor, sunt menite sa reduca deficitul bugetar de la nivelul actual, de 11,2 % din produsul intern brut (PIB).

Portugalia, o alta tara ce se confrunta cu un deficit bugetar important, de 9,4% din PIB, a anuntat cresterea TVA-ului cu 1 punct procentual, la 21%, a inghetat marile lucrari de infrastructura si se pregateste sa reduca salariile din sectorul bugetar. Guvernul de la Lisabona a mai anuntat plafonarea ajutoarelor sociale si scoaterea la privatizare a mai multor societati la care statul este actionar majoritar, precum cele din sectorul energetic, posta, transporturi aeriene etc. Portugalia spera sa obtina cel putin 6 miliarde de euro.

Si in Italia au fost anuntate noi masuri de reforma. Premierul Silvio Berlusconi si-a luat angajamentul de a reduce deficitul public de la 5,3% din PIB in 2009, la 2,7% in 2012. Iar acest lucru va insemna reduceri de de salarii in sectorul public si inghetarea angajarilor, suma economisita fiind evaluata la 27,6 miliarde de euro in urmatorii 2 ani.

Potrivit regulilor din zona euro, cele 16 state membre trebuie sa isi mentina deficitele sub 3% din PIB. Anul trecut, insa, majoritatea a depasit acest prag, pe fondul crizei economice si al scaderii veniturilor bugetare.

Europenii arunca Greciei colacul de salvare

Masurile anuntate de guvernele din zona euro nu au diminuat insa temerile investitorilor, dovada evolutia monedei euro si a pietelor bursiere. Un prim semnal pozitiv este asteptat insa marti, odata ce europenii vor arunca primul ”colac financiar de salvare”. Este vorba de 14,5 miliarde de euro, prima transa din acordul de 110 miliarde de euro convenit de Atena cu statele din zona euro si FMI.

Fondul si-a onorat deja angajamentul, livrand Greciei 5,5 miliarde de euro pe data de 12 mai. FMI contribuie cu 30 miliarde de euro la planul de sprijinire a Greciei, iar statele din zona euro cu 80 miliarde de euro.

Banii de la tarile din zona euro vor fi folositi pentru plata unei emisiuni de obligatiuni de 9 miliarde de euro, lansata in urma cu cativa ani si care va ajunge miercuri la maturitate. Momentul este considerat unul cheie in privinta sustinerii Greciei. Daca tarile europene nu ar fi trimis banii, Atena ar fi intrat oficial in incapacitate de plata.

Potrivit cotidianului spaniol El Pais, meritele pentru deblocarea ajutorului pot fi atribuite presedintelui francez Nicolas Sarkozy care ar fi santajat Germania, in cadrul ultimelor negocieri, amenintand ca Franta va renunta la moneda europeana daca Berlinul nu va aproba imprumutul pentru statul elen. Christine Lagarde, ministrul francez al Economiei, a respins aceste speculatii, afirmand ca sustinerea comuna a statelor din zona euro nu presupune niciun santaj, ci este o dovada de solidaritate.