FMI, după ce a aflat că pensiile românilor cresc cu 14%, a înrăutăţit prognoza economică

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutățit din nou prognoza privind creșterea economiei României în acest an, de la 2,4% cât estima în primăvară, până la 2,2%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,7% în 2022, până la unul de 2,2% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,8%.

Pensii 2024. Românii află de la FMI cât va fi procentul de majorare a pensiilor

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,7%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.

Dobânzile bancare, în scădere. Care sunt băncile care oferă peste 6% după 12 luni

O analiză recentă arată că dobânzile bancare din România sunt în scădere și că acestea ajung maxim la 7% pentru depozitele la 12 luni.

Vârsta de pensionare ar putea crește pentru mai mulți români. Evidența Eurostat

Vârsta de pensionare ar putea crește în România. Ce arată ultimele date Eurostat.

De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,3% din PIB în 2023 şi de 7,1% din PIB în 2024.

La nivel mondial, Fondul Monetar Internațional arată că redresarea globală în urma pandemiei COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina rămâne lentă și inegală.  Se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 3,5% în 2022 la 3,0% în 2023 și 2,9% în 2024. Previziunile rămân sub media istorică (2000-19) de 3,8 la sută, iar prognoza pentru 2024 este în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de actualizarea din iulie 2023 a World Economic Outlook.

Pentru economiile avansate, încetinirea preconizată este de la 2,6% în 2022 la 1,5% în 2023 și la 1,4% în 2024, pe fondul unui impuls mai puternic decât se aștepta în SUA, dar al unei creșteri mai slabe decât se aștepta în zona euro. Se preconizează că economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare vor avea o scădere modestă a creșterii, de la 4,1 la sută în 2022 la 4,0 la sută atât în 2023, cât și în 2024, cu o revizuire în scădere de 0,1 puncte procentuale în 2024, reflectând criza din sectorul imobiliar din China.

Previziunile privind creșterea globală pe termen mediu, de 3,1 la sută, se situează la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, iar perspectivele ca țările să recupereze decalajele față de standardele de viață mai ridicate sunt slabe. Se preconizează că inflația la nivel mondial va scădea constant, de la 8,7 % în 2022 la 6,9 % în 2023 și la 5,8 % în 2024. Însă previziunile pentru 2023 și 2024 sunt revizuite în creștere cu 0,1 puncte procentuale și, respectiv, 0,6 puncte procentuale, iar inflația nu se preconizează că va reveni la ținta stabilită până în 2025 în majoritatea cazurilor.

Fondul Monetar Internațional evaluează situația economică românească. Cum a surprins România delegația FMI

Există o marjă de eroare redusă pe plan politic. Băncile centrale trebuie să restabilească stabilitatea prețurilor, utilizând în același timp instrumente de politică pentru a atenua eventualele tensiuni financiare, atunci când este necesar.

Factorii de decizie în materie de politică fiscală ar trebui să refacă marja de manevră bugetară și să retragă măsurile fără obiective, protejând în același timp persoanele vulnerabile. Reformele de reducere a obstacolelor structurale în calea creșterii – prin, printre altele, încurajarea participării pe piața muncii – ar netezi declinul inflației până la ținta stabilită și ar facilita reducerea datoriei. Este necesară o coordonare multilaterală mai rapidă și mai eficientă în ceea ce privește soluționarea datoriilor pentru a evita dificultățile legate de acestea.

De asemenea, este nevoie de cooperare pentru a atenua efectele schimbărilor climatice și pentru a accelera tranziția ecologică, inclusiv prin asigurarea unor fluxuri transfrontaliere constante de minerale necesare.

Ciolacu, despre măsurile suplimentare recomandate de FMI: Reforma fiscală, fiind în cererea de plată numărul 4 nu se va aplică sub nicio formă din 2024. Ea se va aplica cam de la jumătatea anului 2025

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, chestionat dacă măsurile suplimentare recomandate de FMI, pentru următorii doi ani, în vedere creşterii procentului alocat cu încă 2% din PIB se referă la unele fiscale, că este în primul rând vorba de o reformă fiscală prevăzută în cererea de plată numărul 4 şi care nu va fi aplicată sub nicio formă din 2024. El a adăugat că, din punctul său de vedere, această reformă va avea aplicabilitate de la jumătatea anului 2025, tocmai pentru că este vorba de o reformă şi nu doar de nişte măsuri.

„Nu. În primul rând, reforma fiscală pe care o să o facem, fiindcă ea este în cererea de plată numărul 4 nu se va aplică sub nicio formă din 2024. Ea se va aplica, din punctul meu de vedere, cam de la jumătatea anului 2025, fiindcă vorbim de o reformă, nu de nişte măsuri”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat, miercuri la Ploieşti, dacă recomandarea FMI ca, în următorii doi ani, România să vină cu măsuri suplimentare în valoare de circa 2% din PIB se referă la fiscalitate.

„E normal să fie ceva predictibil şi foarte discutat”, a continuat şeful Executivului.

„Deci eu cred că din reducerea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale şi dintr-o colectare mai bună, noi ştiţi că mai avem eşalonări din pandemie şi acum făcute de Guvernul de atunci, companii care cu toate că ar avea venituri să plătească aceste eşalonări, pentru că a trecut pandemia, nu le plătesc pentru că ele sunt eşalonate şi au posibilitatea câteodată să le reeşaloneze.

De ce să mă împrumut de la bancă, când pot să folosesc banii de la stat? Atât i-a dus capul pe unii la un moment dat. Dar vom merge înainte”, a concluzionat Ciolacu.

Şeful misiunii FMI pentru România Jan Kees Martijn a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pachetul de măsuri fiscale adoptat Guvern este un pas în direţia dorită, dar a precizat că mai trebuie făcute ajustări. El a menţionat că deficitul fiscal trebuie să scadă sub trei procente şi a mai afirmat că sunt limitate capacităţile de reducere a cheltuielilor publice.

Jan Kees Martijn a mai anunţat că este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public şi a adăugat că „va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din Produsul Intern Brut faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment”.

FMI monitorizează îndeaproape evenimentele din Israel şi Gaza

Fondul Monetar Internaţional (FMI) monitorizează îndeaproape evenimentele din Israel şi Gaza şi a spus că este prea devreme pentru a evalua impactul economic al acestora, transmite Reuters.

”Suntem profund îndureraţi de pierdere de vieţi. Monitorizăm îndeaproape această situaţie îngrijorătoare”, a declarat duminică un portător de cuvânt al Fondului.

Acesta a subliniat că este prea curând pentru a spune ceva despre consecinţele economice ale conflictului.

Preţurile acţiunilor şi obligaţiunilor israeliene au scăzut şi multe afaceri au fost închise duminică, la o zi după ce luptători înarmaţi ai Hamas din Gaza au ucis sute de israelieni şi au răpit un număr necunoscut de persoane, transmite Reuters.