Germania, Austria, Ungaria si Bulgaria au inceput explorarile de gaze de sist

23 Jul, 11:30 • Redactia DailyBusiness
Un numar de 11 tari europene au identificat zone potentiale cu gaze de sist, iar o parte dintre ele au demarat lucrari de explorare, printre acestea aflandu-se Austria, Bulgaria, Germania si Ungaria, noteaza portalul infogazedesist.eu, proiect lansat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), in cadrul unei campanii de informare si dezbatere publica privind gazele de sist.
Germania, Austria, Ungaria si Bulgaria au inceput explorarile de gaze de sist

Potrivit informatiilor citate, in
prezent, Austria are in derulare activitati de explorare a gazelor de
sist, iar in acest sens compania OMV cerceteaza un bazin langa
Viena. 

In Bulgaria, exista interdictii prin moratoriu
privind aplicarea metodei ‘fracking’ /fracturare hidraulica, n.r./,
insa explorarea este in plina desfasurare in zona Novi Pazar,
concesiune Chevron, precum si in alte cinci perimetre. 

Desi
are un potential enorm, evaluat la 5,1 trilioane metri cubi gaze de
sist, Franta nu a autorizat explorari din cauza presiunilor celor din
Green Party care l-au determinat pe presedintele Hollande sa mentina
interdictia, in pofida rezultatelor studiului guvernamental ‘Raportul
Gallois’ care avizeaza utilizarea fracturarii hidraulice. 

Pe
de alta parte, Germania a concesionat o suprafata de 3.000 kmp
companiei Exxon Mobil in bazinul Saxoniei de Jos, unde sunt
planificate sa fie executate zece sonde de explorare. 

Datele
publicate pe infogazedesist.eu arata faptul ca Ungaria a forat, in
anul 2009, prima sonda in Bazinul Mako (Mako Trough), iar lucrarile
au fost realizate de catre ExxonMobil. 

In cazul
Irlandei, este valabila din 2011 o concesiune a 495 kmp in Bazinul
Clare, acordata companiei Enegi Oil. De asemenea, autoritatile
irlandeze au aprobat o licenta pe o suprafata de 1.630 kmp
companiilor Tamboran Resources and Lough Allen Natural Gas Company in
Bazinul Carbonifer de Nord-Vest. 

Pe teritoriul Olandei,
mai multi operatori au obtinut licente pentru explorare, fiind
planificata si o sonda in Boxtel, dar lucrarile au fost stopate de
catre Guvern. in data de 16 ianuarie 2013, Henk Kamp, ministrul
Afacerilor Economice al Olandei a discutat in Camera Inferioara a
Parlamentului Olandei despre politica energetica, in care a subliniat
importanta combustibililor fosili intre care si gazul de sist.
Pornind de la experienta si succesul SUA asupra impactului pozitiv
economic si de mediu, Olanda trebuie sa se faca un studiu de evaluare
a riscului exploatarii gazului de sist. 

Polonia este
tara cea mai avansata la capitolul explorare si cea mai puternica
sustinatoare a dezvoltarii acestei resurse neconventionale in Uniunea
Europeana /UE/, conform portalului de informare al ANRM. Resursele
Poloniei sunt localizate in trei bazine – Baltic (nord), Lublin (sud)
si Podlasie (est), dar activitatea de concesionare si prospectare e
concentrata pe primele doua. in conformitate cu raportul
Departamentului de Energie al SUA, in aceasta tara exista cele mai
mari rezerve de gaze de sist, fiind calculate circa 22,45 trilioane
mc de gaze de sist, dintre care 5,3 trilioane mc pot fi imediat
exploatate. Pe teritoriul Poloniei opereaza numeroase companii din
domeniu, in bazinele Marii Baltice, Lublin Voivodeship si Podllaski
Voivodeship, cum ar fi: Halliburton, ExxonMobil, Marathon Oil,
Chevron, BNK Petroleum, ConocoPhilips. Pana la ora actuala,
ministerul polonez al Mediului a emis 104 concesiuni pentru
prospectarea si explorarea gazului de sist. 

In Suedia,
in urma cu doi ani, compania Shell a investigat formatiunea AlumShale
din sudul tarii ca sursa de gaze de sist si a considerat ca nu este
viabila si a abandonat. Alte companii, cum ar fi Gripe Gas si Aura
Energy, au forat si au raportat rezultate bune. Astfel, in Motala din
sud-estul Suediei, cantitatea de gaze estimate ar ajunge pentru o mie
de ani la consumul actual al tarii. Rezultate bune s-au obtinut si in
zona Ekeby (150 kmp) din formatiunea Alum Shale. Pana in prezent, au
fost eliberate si alte licente de explorare care fac ca Gripen Gas sa
devina principalul explorator cu peste 583 kmp. 

Ucraina
detine rezerve de 1,2 trilioane mc gaze de sist. La 1 septembrie
2011, Ucraina a semnat un acord cu Shell care va explora gazul de
sist din regiunea Kharikov din nord-estul tarii, operatori fiind
companiile Shell si Chevron. Specialistii estimeaza ca va incepe o
productie comerciala de gaze, in 2017, in campurile gazeifere
Yuzivska si Olesska. 

In ceea ce priveste situatia din
Anglia, aici s-au descoperit gaze de sist in formatiunea Bowland
Shale din zona Blackpool de catre compania Cuadrilla Resources, dar
lucrarile de exploatare au fost stopate pana in decembrie 2012 cand
Guvernul britanic a decis sa permita utilizarea fracturarii
hidraulice. Comisia Parlamentara pentru Energie si Schimbari
climatice din Marea Britanie a decis, in mai 2011, ca nu este cazul
sa se impuna un moratoriu asupra folosirii acestei tehnologii, o
asemenea masura nefiind ‘justificata sau necesara pe moment’.
Potrivit presedintelui acestei comisii, Tim Yeo, ‘procesul de
‘fracking’ in sine nu pare sa prezinte nici un pericol inerent si
atat timp cat integritatea sondei este mentinuta, extractia gazului
de sist ar trebui sa fie sigura’. 

Romania detine, in
prezent, rezerve de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de sist,
plasandu-se astfel pe locul al treilea in clasamentul tarilor
europene, dupa Polonia (cu 4.190 miliarde mc) si Franta (3.879
miliarde mc), se arata pe site-ul infogazedesist.eu. Clasamentul este
completat de: Danemarca (906 miliarde mc), Olanda si Marea Britanie
(cu cate 736 miliarde mc), Bulgaria si Germania (cu cate 481 miliarde
mc), Suedia (283 miliarde mc) si Spania (226 miliarde mc). 

In
ceea ce priveste rezervele recuperabile de petrol de sist, topul este
condus de Franta (cu 4.700 milioane barili), urmata de Polonia (3.300
milioane barili) si Olanda (2.900 milioane barili). Romania ocupa
locul sase, cu 300 milioane de barili. 

Agentia pentru
Protectia Mediului Constanta a emis, in luna mai, deciziile etapei de
incadrare pentru Chevron Romania Exploration and Production SRL in
cazul perimetrelor Costinesti si Vama Veche, care cuprinde lucrari de
prospectiuni seismice in vederea identificarii
resurselor. 

Ministerul Mediului a precizat, la acel
moment, ca, pentru aceasta etapa, nu este nevoie de evaluarea
impactului asupra mediului, intrucat ‘explorarea se realizeaza prin
metode clasice de explorare aplicate/sonde forate in Romania de zeci
de ani’. 

Chevron detine concesiuni pentru a efectua
lucrari de prospectiuni a gazelor de sist la trei blocuri din Romania
cu o suprafata de 270.000 de hectare (Costinesti, Vama Veche si
Barlad). 

Portalul infogazedesist.eu s-a concretizat dupa
ce, in anul 2012, ANRM, in calitate de institutie coordonatoare a
activitatilor din domeniul explorarii si exploatarii resurselor
naturale, a inaintat o propunere de proiect pentru obtinerea unui
grant in vederea organizarii unor dezbateri publice si desfasurarii
de campanii de informare privind gazele de sist.

La sfarsitul
aceluiasi an, in urma analizei proiectelor primite, Comisia
Europeana, DG Energy, a anuntat ANRM ca proiectul propus a fost
selectat pentru cofinantare, prin intermediul grantului european.
Campania se va incheia la sfarsitul acestui an prin organizarea a
doua dezbateri publice in regiunile Barlad si Dobrogea, regiunile
care prezinta interes privind gazele de sist, scrie Agerpres.