Inca o dovada ca minele de suprafata sunt bombe cu ceas: Dezastru ecologic in Canada (Video)

07 Aug, 12:21 • Redactia DailyBusiness
Cantitati uriase de deseuri miniere cu cianuri (echivalentul a 2000 de terenuri olimpice de inot) s-au scurs de la mina de aur Mount Polley din Canada, o mina de suprafata de extragere a aurului si a cuprului.
Inca o dovada ca minele de suprafata sunt bombe cu ceas: Dezastru ecologic in Canada (Video)

Dezastrul este cauzat de cedarea barajului iazului de
decantare, construit din arocamente. Supraincarcarea iazului de decantare cu
deseuri, una din principalele cauze a accidentelor miniere a dus la ruperea
barajului. Acelasi tip de baraj este propus si la Rosia Montana sau Certej.

Prezentate drept proiecte industrial foarte sigure, minele
de suprafata sunt adevarate bombe cu ceas, pentru care nici autoritatile,
nici companiile nu doresc sa-si asume responsabilitatea, atrag atentia cei din
comunitatea Romania fara Cianura, care amintesc ca sterilul de la o astfel de operatiune de obicei contine metale grele, toxice, cum ar fi cadmiu, arsenic si seleniu, cianura, acid sulfuric si mercur.

In cazul minei Mount Polley din Canada, uriasul rau toxic se revarsa acum in raurile din zona, habitat al somonilor. Iata mai jos un video care surprinde deversarea iazului:

[dbvideo=1387]

„Nu
comparati intru totul cu barajul de la Rosia Montana. Barajul de la Rosia
Montana va fi mult mai inalt intr-o vale mult mai ingusta (implicit, cu o
presiune pe baraj mult mai mare decat in cazul Polley). Mai mult, in zona
imediat expusa riscului in avalul barajului de la Rosia Montana (localitatile
Abrud, Rosia Montana – Gura Rosiei, Carpinis -, Campeni, Bistra, Lupsa, Baia de
Aries etc.) locuiesc aproximativ 20.000 de oameni, comparativ cu cele
aproximativ 300 de gospodarii din avalul barajului de a Muntele Polley”, scrie jurnalistul de investigatie Mihai Gotiu, care a scris o carte despre afacerea Rosia Montana.

Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este
firma de consultata Knight Piésold, care, potrivit rosiamontana.org, este aceeasi care a realizat studiile privind Rosia Montana, ce au
condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei situat
la doar 2 km in amonte de Abrud.

Cercetarile realizate de Knight Piésold pentru amplasarea
iazului de decantare si studiile metereologice in zona indica faptul ca suprainaltarea
peretilor, precum si straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile.
Acest lucru exclude nevoia amplasarii unei membrane pe fundul iazului.

Un alt caz celebru este ruperea barajului de la iazul Aurul
din Baia Mare din 2000.
 
Acum un an, cand protestele impotriva proiectului de la Rosia Montana erau in toi, Dragos Tanase, directorul general al Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), compania care ar urma sa exploateze mineralele de la Rosia Montana, a afirmat ca “Romania are nevoie de 30 de Rosii Montane, nu de una„. 

Citeste si Transilvania, terenul de aur minat: Rosia Montana a adormit,
13 noi proiecte s-au trezit