Legea Insolventei se modifica de la 1 februarie

Firmele care au
intrat in insolventa anul trecut aveau datorii
cumulate de 5,7 miliarde de lei (circa 1,3 miliarde euro), la o
cifra de afaceri de 11,4 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro) si in
total 61.217 de angajati. Perioada
analizata este 1 ianuarie-30 noiembrie 2013, interval in care 26.806
firme au intrat in insolventa.

„Schimbarea va
avea un impact major asupra sistemului juridic ca intreg, influentand
pe alocuri si domeniul insolventei, chiar daca nu intr-o masura atat
de mare. Practic, vor fi amendate cateva dintre articolele Legii
85/2006 prin aceste noi coduri – in special art. 36 si art. 53”, a
declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de
Insolventa Transilvania (CITR).

Art. 36 din Legea
85/2006 prevedea ca, in momentul deschiderii procedurii de
insolventa, vor fi suspendate „toate
actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita”
formulate impotriva societatii debitoare. Prin modificarile aduse de
cele doua noi coduri, vor face exceptie de la aceasta suspendare
cazurile de judecare a actiunilor civile in cadrul proceselor penale.

Art. 53 din Legea 85/2006, in forma
anterioara modificarii, prevedea ca toate bunurile instrainate de
catre administratorul judiciar/ lichidator in cadrul procedurii
insolventei sunt dobandite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi
ipoteci, garantii mobiliare de orice fel, inclusiv de masurile
asiguratorii instituite in cursul procesului penal. Prevederea era
extrem de utila, facilitand valorificarile de active in cadrul
procedurii. Modificarea vizeaza partial textul, aratand ca bunurile
se dobandesc libere de sarcini, insa se excepteaza masurile
asiguratorii sau cele preventive luate in cursul procesului penal.
Asta inseamna ca cel care cumpara un bun pe care este pus un
sechestru penal ar trebui sa preia bunul cu acel sechestru, sau ca
administratorul judiciar sa obtina ridicarea lui de catre organele
penale. Cum ambele variante sunt putin probabile, aceasta modificare
va insemna practic o blocare a vanzarilor cu efecte nefaste asupra
procedurii de insolventa.

CITR mentioneaza ca prin blocarea la
vanzare a acestor bunuri nu se asigura o recuperare efectiva a
prejudiciului de catre victima, pentru ca aceasta va avea acelasi
tratament la distribuiri, indiferent daca exista sau nu un sechestru.
Prevederea este astfel inutila din punctul de vedere al procesului
penal, in schimb fiind de natura a ingreuna procedura insolventei.

„Calitatea acestor
doua modificari este indoielnica, in sensul in care ele nu rezoneaza
deloc cu mecanismele procedurii de insolventa. Desi intentia este cu
siguranta una buna – de a proteja posibilitatea de recuperare a
prejudiciului partii civile intr-un proces penal – in realitate
efectul lor va fi unul de ingreunare a
procedurilor de insolventa”, a
adaugat Vasile Godinca-Herlea.

O alta modificare este lista
infractiunilor savarsite de organele de conducere, care anuleaza
dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare.
De asemenea, noul Cod Penal abroga o serie de infractiuni din Legea
insolventei, urmand ca ele sa fie reglementate in cadrul Codului.
Este vorba in special de bancruta simpla (art. 240 noul Cod Penal),
bancruta frauduloasa (art. 241 noul Cod Penal) si gestiune
frauduloasa (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).

Casa de Insolventa Transilvania este
societatea corespondenta a societatii civile de avocati NNDKP.

Citeste si:
Marile prabusiri: 10 insolvente
rasunatoare ale anului 2013