Marea Neagră, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume în 2026. Peste 300 de atacuri și riscuri majore pentru România și NATO

În 2026, Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă zonă maritimă din lume, depășind Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul atacurilor asupra navelor comerciale și victimele înregistrate.

Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, intensificarea atacurilor atribuite forțelor ruse și ucrainene a transformat regiunea într-un spațiu cu riscuri majore pentru transportul maritim internațional, afectând rutele comerciale și sporind presiunea asupra NATO. Peste 300 de atacuri au fost raportate în Marea Neagră de la începutul anului, iar bilanțul indică peste 30 de marinari morți și mai mult de 20 de persoane dispărute. România și Bulgaria, ambele membre NATO, se află în prima linie a acestor riscuri, incidentele extinzându-se inclusiv în apropierea apelor teritoriale ale celor două state, potrivit digi24.ro.

Situația de securitate din regiune a fost discutată și la nivel european. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, joi, la Dublin, că Marea Neagră a fost menționată în repetate rânduri la reuniunea Comunității Politice Europene drept un risc de securitate pentru întregul continent. Oficialul a subliniat necesitatea cooperării între statele europene în fața amenințărilor militare, a războiului hibrid și a campaniilor de dezinformare.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan, după summitul de la Dublin: România discută cu Germania colaborarea pentru un hub de securitate la Marea Neagră

Marea Neagră, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume în 2026. Peste 300 de atacuri și riscuri majore pentru România și NATO

Potrivit datelor companiei de securitate maritimă Ambrey, în cursul anului 2026 au fost înregistrate peste 300 de atacuri în Marea Neagră. Acestea au provocat moartea a peste 30 de marinari, în timp ce mai mult de 20 de persoane sunt date dispărute, conform informațiilor Asociației Armatorilor Turci, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale.

Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în alte zone din Orientul Mijlociu au fost raportate aproximativ 130 de atacuri asupra navelor, soldate cu 25 de marinari morți, de la începutul conflictului dintre Statele Unite și Iran, la sfârșitul lunii februarie, potrivit Organizației Maritime Internaționale. În luna octombrie, aproape jumătate dintre atacurile care au vizat 12 nave aflate în largul coastelor României și Bulgariei s-au soldat cu victime, persoane dispărute sau marinari răniți.

Aceste incidente au amplificat îngrijorările privind extinderea conflictului din Ucraina asupra infrastructurii și activităților comerciale din apropierea teritoriului NATO.

Potrivit relatării The Wall Street Journal, forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau exporturi alimentare din Ucraina prin Marea Neagră. În paralel, Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra unor nave rusești aflate în partea opusă a bazinului maritim.

Ca urmare a intensificării ostilităților, transportatorii maritimi au început să evite în mare parte apele din apropierea coastelor Ucrainei și Rusiei, pentru a reduce riscul unor atacuri. Cu toate acestea, incidentele s-au extins și către zonele maritime din apropierea României și Bulgariei, state care fac parte din NATO. Unele atacuri produse în apropierea granițelor maritime ale Alianței au fost atribuite Rusiei de către lideri europeni, însă Moscova a negat orice implicare.

Escaladarea incidentelor maritime se înscrie într-un context mai larg de deteriorare a securității pe flancul estic al NATO, unde au fost semnalate și încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și acte de sabotaj, pe care oficialii europeni le-au asociat cu acțiunile Rusiei.

Intensificarea atacurilor are consecințe directe și asupra comerțului internațional. Marea Neagră reprezintă o legătură strategică între Europa și Asia, iar securitatea rutelor maritime este esențială pentru transportul de mărfuri, energie și produse alimentare.

În special, exporturile agricole ale Ucrainei au o importanță majoră pentru mai multe state din Africa și din Orientul Mijlociu, care depind într-o anumită măsură de aceste livrări pentru aprovizionarea cu alimente.

România și Bulgaria se numără printre statele europene cele mai vulnerabile în fața intensificării atacurilor maritime, având în vedere poziția lor geografică și capacitățile militare și de apărare civilă, considerate printre cele mai puțin dezvoltate din Europa, potrivit analizei The Wall Street Journal.

Extinderea incidentelor către apele din apropierea celor două state membre NATO ridică probleme suplimentare pentru securitatea regională și pentru protejarea transportului comercial. În acest context, aliații NATO mobilizează resurse pentru a oferi sprijin regiunii și pentru a consolida capacitatea de monitorizare și reacție în fața amenințărilor maritime.

La începutul săptămânii, Comisia Europeană a anunțat planuri pentru accelerarea înființării unui centru de securitate maritimă în Marea Neagră, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale. Inițiativa urmărește consolidarea cooperării și a capacităților europene de supraveghere a activităților maritime. Comisia Europeană nu a indicat însă Rusia drept responsabilă pentru incidentele recente.

Importanța strategică a regiunii este determinată și de poziția sa geografică. La Marea Neagră au ieșire șase state: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Bazinul maritim reprezintă un punct important de conexiune între Europa și Asia și găzduiește rute comerciale internaționale esențiale.

Degradarea situației de securitate a început să aibă efecte vizibile asupra transportului comercial. Numărul navelor care au tranzitat Bosforul a scăzut cu 41% în octombrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, în timp ce traficul în ambele direcții s-a redus cu 38%, potrivit datelor furnizate de organizația neguvernamentală Global Fishing Watch, care monitorizează activitatea maritimă.

Scăderea traficului reflectă preocupările transportatorilor privind siguranța navigației și riscurile asociate tranzitării zonelor afectate de conflict. Companiile maritime au început să evite tot mai mult anumite rute din apropierea coastelor Ucrainei și Rusiei, însă extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei complică suplimentar situația.

Marea Neagră a mai fost scena unor confruntări navale intense după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022. În primele luni ale războiului, navele comerciale au fost expuse atacurilor, iar transportul cerealelor și al altor produse alimentare a fost puternic afectat.

Ulterior, intensitatea ostilităților maritime s-a redus treptat. Navele de război rusești s-au retras în porturi, iar în urma presiunilor internaționale au încetat atacurile asupra navelor comerciale care transportau cereale și alte produse alimentare ucrainene. Evoluțiile recente indică însă o nouă deteriorare a securității maritime și riscul revenirii la o perioadă de instabilitate accentuată.

Problema securității Mării Negre a fost abordată și în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene, desfășurate la Dublin, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan. Acesta a declarat că regiunea a fost menționată de mai multe ori în discuțiile liderilor europeni ca un risc de securitate pentru întregul continent.

Șeful statului a explicat că reuniunea Comunității Politice Europene reunește state de pe continentul european, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii Europene, inclusiv țări din zona caspică. La această ediție a participat și Canada.

În cadrul sesiunii plenare dedicate securității, mai mulți lideri au atras atenția asupra vulnerabilităților din regiunea Mării Negre. Președintele României a menționat inclusiv intervenția președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a făcut referire la vizita sa recentă la București și la amenințările de securitate pe care le-a observat în regiune.

„Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa, inclusiv doamna von der Leyen a făcut referire la vizita sa la Bucureşti de acum câteva zile şi la ameninţările pe care le-a văzut cu ochii dânsei cu ocazia acestei vizite”, a declarat Nicușor Dan la Dublin.

Acesta a precizat că discuțiile au vizat necesitatea unei colaborări mai strânse între state, combaterea războiului hibrid și a campaniilor de dezinformare, precum și diversificarea partenerilor comerciali într-un context internațional caracterizat de schimbări rapide.

În marja reuniunii de la Dublin, Nicușor Dan a avut și o întrevedere bilaterală cu cancelarul german Friedrich Merz, în cadrul căreia au fost discutate atât viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, cât și provocările de securitate din regiunea Mării Negre.

Președintele României a precizat că discuțiile privind viitorul buget european au fost tehnice și aplicate, iar pozițiile celor două state nu sunt în totalitate identice. Cu toate acestea, România și Germania au convenit asupra necesității de a avea un acord privind viitorul cadru financiar multianual până la sfârșitul anului.

Nicușor Dan a anunțat că discuțiile vor continua, urmând ca la sfârșitul lunii noiembrie să aibă loc un Consiliu European dedicat acestui subiect.