Mateescu, Mastercard: Cardurile cu cip ar putea domina piata incepand din 2010

Denisa Mateescu are o cariera de peste 8 in cadrul Mastercard.

DailyBusiness: Cate institutii financiare emit in prezent carduri in colaborare cu MasterCard?
Denisa Mateescu: Numarul de emitenti a crescut. In anul 2000 cand am venit eu la MasterCard, colaboram cu 7 emitenti iar acum avem peste 30 in portofoliu. Totodata, in 2001 aveam 7.000 locatii de acceptare, iar acum putem vorbi de zeci de mii.

DB: Se vorbeste mult despre trecerea cardurilor la tehnologia cu cip, un mijloc mult mai sigur de plata. Discutati cu institutii financiare implementarea acestui sistem, fie ca e vorba de upgradarea sistemului de acceptare sau de emiterea propriu-zisa?
DM: Cardurile cu cip deja exista in oferta bancilor. ING Bank Romania si Garanti Bank au emis carduri cu cip impreuna cu MasterCard inca de cand au inceput sa puna pe piata aceste produse. Urmeaza si alte banci.

DB: Cate banci si-au actualizat sistemul de acceptare pentru carduri cu cip?
DM: In ultimul timp, majoritatea sistemelor de acceptare ale bancilor au fost upgradate pentru acceptarea cardurilor cu cip. Odata ce tehnologia cip a fost implementata in Europa, fenomenul infractional s-a indreptat incet-incet spre tarile care nu au inca aceasta tehnologie. Bancile locale au inceput atunci sa grabeasca modernizarea sistemului de acceptare, asa incat majoritatea bancilor au in prezent implementat noul sistem.

DB: Ce banci mari au facut aceasta trecere?
DM: BCR-ul a migrat spre acceptare cip, BRD a facut recent acest pas, ca si Banca Transilvania. Se poate spune ca piata este deja adaptata pe partea de acceptare noii tehnologii, deoarece acestia sunt marii acceptatori. Urmeaza pasul doi, care este emiterea.

DB: Cand vor domina cardurile cip piata romaneasca?
DM: Nu stiu cat de rapida va fi migrarea spre emiterea de carduri cu cip. S-ar putea ca unele banci, care nu au un numar asa de mare de carduri puse in circulatie, sa nu se grabeasca sa faca acest viraj si sa astepte sa se faca trecerea la sistemul SEPA (mai multe detalii pe Wikipedia), si ca acest nou sistem sa impuna trecerea la carduri cu cip. Cred totusi ca va fi o migrare masiva pana la finele anului viitor, luand in cacul ca banci mari ar putea deveni emitente de cip.

DB: La nivel european ni se impune un termen limita?
DM: Da, atunci cand va trebui sa implementam prevederile zonei unice de plati, SEPA. Conform prevederilor SEPA, din 2010-2011 toate cardurile trebuie sa fie cu capabilitate cip.
Totodata, sunt tari memebre SEPA, cu traditie pe piata cardurilor, in care exista acele carduri locale, unde tranzactia se face pe semnatura (fara PIN si fara banda magnetica – n.r.). Aceste carduri vor trebui cobrandate cu un produs international, care sa aiba acceptabilitate internationala.

DB: Se asteapta ca SEPA sa vina si cu egalizarea costurilor pe card?
DM: Se doreste ca in toate statele membre SEPA sa ai aceeasi experienta de plata. Prin urmare trebuie sa se ajunga la o egalizare a comisioanelor la tranzactii. De pilda, daca scoti bani de la ATM in strainatate nu trebuie sa platesti un tarif ca pentru o tranzactie internationala. Totodata, fiecare card emis intr-o tara membra SEPA trebuie sa poata fi folosit in oricare tara membra.

DB: Ce tendinte noi se observa pe piata de carduri?
DM: Ceea ce incercam noi impreuna cu bancile este sa le ajutam sa segmenteze oferta de carduri. Am pornit de la „one product fits all” (un produs ii deserveste pe toti), si am ajuns sa avem carduri de debit segmentate pe categorii de venituri, de interese, de profesii. Cam acesta este procesul la care asistam, de rafinare a ofertei.

DB: Cat de bine au prins cardurile la romani si ce ar mai fi de facut?
DM: Prin actiuni de promovare si alte activitati, incercam sa imprimam un comportament de folosire a cardurilor in mod corect, si anume ca pe un mijloc de plata. Cardul de credit ar trebui sa isi gaseasca locul in optiunile de plata ale romanilor, exact asa cum a fost conceput. Cei mai multi il privesc ca pe un credit de consum, si il folosesc atunci cand au de cumparat electrocasnice. Dar sa nu uitam ca el este un mijloc de plata si ca posesorul se poate imprumuta de pe card absolut gratuit. Poti folosi toata luna banii bancii gatuit, platind in perioada de gratie. Romanii au inceput de altfel sa se acomodeze incet-incet si cu acest produs.

DB: Cum au evoluat in ultimul timp cardurile de debit si cele de credit?
DM: In continuare cardurile de debit detin ponderea majoritara in total carduri pentru ca ani intregi in Romania s-au emis numai carduri de debit. Dar cresterea cadurilor de credit emise de la an la an este mult mai mare decat cea a cardurilor de debit. Ca valoare absoluta, este normal sa fie mai multe insa cele de debit.

DB: S-au obisnuit romanii sa foloseasca „plasticele” la comercianti?
DM: In anul 2000, sumele tranzactionate prin carduri erau folosite in proportie de sub 3% pentru plata la comerciant. Deja acum vorbim de un procent mult mai mare. In plus, comparativ cu cardurile de debit, cele de credit sunt mai folosite la comercianti, ceea ce este si normal, deoarece asta este menirea lor.

DB: Difera mult modul in care utilizeaza romanii cardurile de felul in care le folosesc europenii din tarile dezvoltate, unde produsul e deja incetatenit?
DM: Nu as zice. Nici in Europa de Vest nu se pot stabili similitudini de la o tara la alta. Spre exemplu, in Franta, cel mai uzitat este cardul de debit, iar acesta isi pastreaza suprematia in total carduri si pana in prezent. La fel, in Germania. In Marea Britanie si Turcia cardurile de credit detin suprematia. Desigur, toate acestea au o motivatie, care tine in special de obiceiurile de consum.

DB: Ce noi produse sunt asteptate pe piata cardurilor in acest an? Este posibil sa vedem carduri contactless? Cum functioneaza acestea?
DM: Cardul contactless, prin modulul sau, care se bazeaza in intregime pe cip, nu este neaparat atasat unui suport de plastic ci poate fi pus intr-un telefon, inel, ceas etc. Un exemplu bun ar fi bratarile care se ofera turistilor care stau la un hotel in regim all-inclusive. Cipul cardului este montat pe bratari, iar in contul cardului se incarca tot ce s-a cheltuit. Turcia este o tara unde produsul a prins foarte bine, cardul contactless fiind foarte uzitat. In maxim 12 luni ma astept sa apara si in Romania.