Numarul magazinelor din Romania, de 900 de ori mai mare decat acum 10 ani

Ce oportunitati si
beneficii aduce comertul modern industriei alimentare, furnizorilor
si consumatorilor din Romania? Ce trebuie facut pentru a valorifica
oportunitatile in beneficiul tuturor partilor interesate? Cat de
sofisticat este lantul de aprovizionare cu produse alimentare al
tarii si care sunt parghiile importante pentru imbunatatire? Care vor
fi principalele provocari in viitor? Aceste chestiuni au fost
discutate joi, la Bucuresti, de experti romani si internationali.

Sectorul comertului,
unul dintre principalele motoare ale economiei romanesti, reprezinta
peste o treime din PIB, cu vanzari de 47 miliarde euro in 2011 si 60%
din consumul privat, utilizand 12% din forta de munca a Romaniei.

In ultimii anii,
piata de retail a inregistrat o crestere remarcabila. Vanzarile
totale in sectorul retail din Romania au crescut cu aproape 150% in
ultimul deceniu. De asemenea, numarul de magazine a crescut in mod
impresionant, cu 876%, de la 380 puncte de desfacere in 2001, la
3.700 in 2011.Piata romaneasca
este dominata de comercianti traditionali, chiar daca sectorul
comertului modern s-a dezvoltat rapid in ultimii zece ani si continua
sa creasca si sa prospere.

Ponderea formatelor de comert modern
aproape s-a triplat in ultimii zece ani. Cu toate acestea, ponderea
totala este in continuare scazuta, cu o cota de piata de 26%. In alte tari
est-europene, ponderea comertului modern este mult mai ridicata: in
Polonia, de exemplu, peste 50% din comertul de produse alimentare
este organizat in formate de distributie moderne, in timp ce in
Ungaria, acesta depaseste 80%. Doar Moldova si Kazakhstan
inregistreaza o dezvoltare mai slaba a sectorului decat Romania. Prin
comparatie, majoritatea tarilor din vestul Europei prezinta o pondere
a comertului modern intre 70% si 80%.

Lantul de
aprovizionare e slab dezvoltatComertul modern
trebuie sa se bazeze pe un lant de aprovizionare cu o functionare
optima – in aceasta privinta, Romania are inca multe obstacole de
depasit. Industria alimentara din Romania,
in special cea agricola, va trebui sa creasca si sa isi consolideze
rolul.

Motivele care stau
la baza acestei situatii includ atat infrastructura slab dezvoltata
si echipamentele insuficiente, cat si absenta investitiilor si a
abilitatilor de conducere.

O industrie
alimentara eficienta si dispunand de resurse constituie baza pentru
un lant de aprovizionare functional si un comert modern. „Polonia
are o industrie alimentara foarte competitiva, acesta este unul
dintre factorii succesului nostru”, subliniaza Renata Juszkiewicz,
presedintele Asociatiei Poloneze pentru Comert si Distributie.

Colaborarea dintre
comercianti si furnizori, esentialaConform expertilor,
nu poate exista un lant de aprovizionare functional, fara o
colaborare eficienta intre comercianti si furnizori. Ambele parti au
un obiectiv comun: indeplinirea asteptarilor clientilor, pentru a
avea succes intr-un mediu competitiv. Design-ul si varietatea gamei
de produse, precum si diversitatea clientilor reprezinta tot atatea
provocari in a intruni asteptarile de zi cu zi ale clientilor.

Complexitatea
comertului modern, din perspectiva gamei de produse, este mare: un
supermarket mediu ofera aproximativ 20.000-30.000 produse, in timp ce
formatele comerciale mari, precum hipermarketurile si magazinele mari
de tip Cash & Carry, depoziteaza pana la 50.000 produse pe an
(inclusiv articole de sezon etc.).

In plus,
complexitatea mediului de afaceri va creste semnificativ in urmatorii
ani datorita tendintelor precum inovatia dictata de consumator,
ofertele personalizate, comertul prin canale multiple, livrarea la
domiciliu sau aprovizionarea durabila. Prin urmare, se preconizeaza
ca importanta colaborarii dintre partile interesate din interiorul
lantului de aprovizionare va creste.

Expertii cred ca, atunci cand vorbim de
pozitionarea si gestionarea marcilor, colaborarea verticala este si
mai importanta pentru a oferi consumatorului o experienta coerenta
privind marca respectiva si, intr-un final, pentru a satisface
nevoile acestuia. 

Comerciantii au
nevoie de priceperea furnizorilor in ceea ce priveste produsele
acestora si in ceea ce priveste pozitionarea din punct de vedere al
preturilor. „O marca de succes le ofera valoare consumatorilor si
aceasta valoare vine, firesc, cu un pret. Asadar, comerciantii si
furnizorii trebuie sa aiba oportunitatea sa colaboreze, inclusiv
atunci cand vine vorba de stabilirea preturilor, de exemplu cu
privire la informatiile privind valoarea perceputa de consumator. In
mod clar, aceasta se face intr-o maniera legala!” explica Alain
Galaski, Director General al Asociatiei Europene a Marcilor (AEM).

Crearea unui cadru
juridic de sustinere – responsabilitatea cheie a autoritatilor de
reglementarePentru a valorifica
potentialul sectorului romanesc al comertului, depinde in primul rand
de autoritatile de reglementare sa conceapa un cadru juridic de
sustinere, avand in vedere caracterul practic, contextul economic
specific si impactul asupra tuturor partilor interesate, de-a lungul
lantului de aprovizionare. In lumina
exigentelor din ce in ce mai mari ale consumatorilor, colaborarea
dintre comercianti si furnizori ar trebui mai degraba extinsa, decat
restransa, pentru a maximiza beneficiile pentru consumator, obiectiv
urmarit de toate partile interesate, spun specialistii.