Prognoza meteo lunară: Toamna se prelungeşte, când sunt aşteptate primele ninsori în 2025

Prognoza meteo săptămâna 27.10.2025 – 03.11.2025

– Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice, nord-vestice şi nord-estice.

– Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice şi local în centrul şi estul teritoriului, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

Prognoza meteo săptămâna 03.11.2025 – 10.11.2025 

– Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

Vine iarna devreme în România. Meteorologii anunță ninsori și temperaturi scăzute în mai multe zone

– Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor deficitare la nivelul întregii ţări.

Prognoza meteo săptămâna 10.11.2025 – 17.11.2025

– Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Săptămâna

– Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval în regiunile nord-estice, iar în rest va fi uşor deficitar, anunţă ANM.

Prognoza meteo săptămâna 17.11.2025 – 24.11.2025

– Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

– Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Prognoza meteo: Schimbările climatice provoacă milioane de decese care ar putea fi evitate

Un nou studiu avertizează că schimbările climatice au un impact devastator asupra sănătăţii umane, provocând sute de mii de decese în fiecare an din cauza căldurii, poluării şi incendiilor, transmite Le Monde.

Schimbările climatice afectează grav sănătatea oamenilor din întreaga lume, iar eşecurile politicilor duc la ”milioane” de decese care ar putea fi evitate în fiecare an, a declarat miercuri, 29 octombrie, o echipă internaţională de experţi.

Oportunităţile pentru o tranziţie climatică ”echitabilă” erau încă pe masă, dar rămâneau ”în mare parte neexploatate”, potrivit Lancet Countdown, un important studiu anual care urmăreşte impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii.

Raportul prezintă cifre referitoare la unele dintre cele mai mortale consecinţe: 546.000 de persoane au murit în fiecare an între 2012 şi 2021 din cauza expunerii la căldură, o creştere masivă faţă de cifrele din anii 1990, iar fumul toxic provenit de la incendii forestiere a ucis un număr record de 154.000 de persoane anul trecut.

Raportul revistei de sănătate, publicat cu puţin timp înainte de negocierile climatice COP30 ale ONU din Brazilia, solicită creşterea investiţiilor în energie fără emisii de carbon şi infrastructură rezistentă la schimbările climatice, precum şi o mai bună planificare a provocărilor în domeniul sănătăţii.

Autorii au criticat vehement decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage ţara sa din programele internaţionale de ajutor şi din iniţiativele climatice, politicile sale fiind apoi preluate de alte ţări.

Te-ar mai putea interesa și: Prognoza meteo decembrie 2025. Meteorologii ninsoare, ploaie cu gheață și ger năprasnic în București

”Revertirea acestor politici dăunătoare şi progresul în direcţia unor acţiuni semnificative împotriva schimbărilor climatice sunt acum cruciale pentru protejarea sănătăţii şi supravieţuirii oamenilor”, se arată în raport.

Având în vedere că temperaturile globale din 2024 au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată, depăşind pentru prima dată 1,5 °C faţă de perioada preindustrială, experţii au enumerat numeroasele ameninţări la adresa sănătăţii provenite din valurile de căldură, secetele, ploile torenţiale şi alte fenomene legate de climă.

”Schimbările climatice destabilizează din ce în ce mai mult sistemele planetare şi condiţiile de mediu de care depinde viaţa umană”, se arată în studiu.

Poluarea aerului cauzată de combustibilii fosili a provocat peste 2,5 milioane de decese numai în 2022, au afirmat autorii, criticând practicile de subvenţionare a combustibililor fosili.

Guvernele au cheltuit peste 950 de miliarde de dolari pe subvenţii pentru combustibili fosili în 2023, se arată în raport, care evidenţiază şase ţări ca fiind cele mai grave infractoare: Rusia, Iran, Japonia, Germania, Arabia Saudită şi China.

Cifra a scăzut faţă de recordul din 2022 de 1,4 trilioane de dolari, când guvernele europene, în special, s-au grăbit să controleze costurile energiei după ce invazia Rusiei din 2022 în Ucraina a contribuit la creşterea preţurilor.

În general, autorii raportului au acuzat corporaţiile, ”factorii de decizie cheie” şi liderii mondiali de ”regres” în ceea ce priveşte angajamentele lor climatice, salutând actorii locali şi grupurile comunitare pentru că au umplut vidul de leadership.