Raman economiile est-europene fara credite din cauza recapitalizarii bancilor occidentale?

Cu circa trei sferturi din industria bancara din regiune detinuta de banci occidentale precum UniCredit si Erste Group Bank, este probabil ca diviziile locale sa primeasca un sprijin mai mic, „cu impact asupra cresterii creditarii”, estimeaza Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

Institutiile de credit care au finantat boom-ul economic est-european inainte de criza financiara din 2008 sunt deja stramtorate de inrautatirea calitatii portofoliilor de imprumuturi si incetinirea cresterii economice, relateaza Mediafax.

Regiunea a fost cel mai grav afectata, la nivel mondial, dupa prabusirea bancii americane Lehman Brothers in urma cu trei ani si este in pericol sa aiba aceeasi soarta, odata cu extinderea problemelor din zona euro.

„Aceasta situatie va avea in mod sigur un impact. Daca ai un sistem bancar legat intrinsec de bancile occidentale si de reducerea expunerii acestora la credite, iti dai seama ca cresterea economica din regiune nu va mai fi la fel”, a declarat Christian Keller, analist pentru piete emergente la Barclays Capital in Londra.

Bancile europene trebuie ca, pana pe 30 iunie 2012, sa ajunga o rata de adecvare a capitalului de 9%, dupa evaluarea in scadere a detinerilor de obligatiuni suverane, au decis miercuri seara liderii din UE. In acest scop, ar putea fi nevoie de [b]capital suplimentar de pana la 106 miliarde de euro[/b], potrivit Autoritatii Bancare Europene (ABE).

La summit-ul de la Bruxelles al liderilor din zona euro, reprezentantii bancilor au fost convinsi sa accepte pierderi de 50% legate de detinerile de datorii elene.

De asemenea, capacitatea de finantare a Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara (FESF) va fi majorata la 1.000 de miliarde de euro.

Planul de recapitalizare a bancilor europene cu 106 miliarde euro convenit miercuri la summit-ul UE include si o clauza de mentinere a expunerii institutiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre, pentru a evita presiunea pe pietele de credit si, implicit, pe economia reala.

Majorarea ratei de adecvare a capitalului ar putea determina institutiile de credit sa isi restranga balantele contabile, considera analistul Barclays Capital.

Activitatile de creditare din Europa de Est sunt in scadere comparativ cu primul semestru, cand au avansat cu 3% in cele 29 de state unde BERD este prezenta, a declarat economistul sef al institutiei, Erik Berglof, care s-a referit la date ajustate la inflatie.

Finantarea din partea bancilor occidentale a contribuit cu 1,5 puncte procentuale la cresterea economica anuala in perioada 2003-2008, institutiile de credit fiind dornice sa intre pe noi piete, odata cu cele doua valuri de aderare la UE a statelor din regiune, in 2004 si 2007, potrivit Fondului Monetar International (FMI).

„Bancile au pompat fonduri en-gros in regiune, care in alte conditii nu ar fi existat. Aceasta penetrare in exces este corectata acum”, a explicat Ronny Rehn, analist bancar la compania Keefe, Bruyette&Woods in Londra.

Cresterea creditarii este de sub 10% in tot fostul bloc comunist, la mai putin de o treime fata de ritmul din 2007-2008, conform datelor FMI.

OTP Bank, cea mai mare banca ungara, anticipeaza ca [b]imprumuturile catre companiile din Ungaria vor stagna sau vor scadea[/b] anul viitor, din cauza deficitului de capital de la unele banci concurente, a declarat directorul general Laszlo Wolf.

„Este o iluzie sa crezi ca daca o banca este detinuta de o companie-mama straina are un capital solid si proprietarul sau este bine capitalizat”, a spus Wolf intr-un interviu.

Fluxul de capital care intra in Ungaria va fi suficient pentru „a acoperi un necesar minim de activitati”, tara fiind in dezavantaj din cauza taxei speciale aplicate bancilor, a declarat miercuri Ferenc Szabo, director general adjunct la divizia ungara a bancii austriece Raiffeisen Bank International.

Bancile occidentale vor analiza „fiecare componenta a balantei contabile” si ar putea fi interesate mai mult ca inainte sa vanda subsidiare si mai reticente sa rostogoleasca finantarile ajunse la maturitate, a spus Keller.

Majoritatea bancilor active in estul Europei detin cantitati limitate de obligatiuni ale Greciei, dar analistii anticipeaza ca [b]UniCredit, Erste si Raiffeisen vor fi intre bancile nevoite sa isi majoreze capitalul[/b] pentru a respecta cerinta privind rata de adecvare a capitalului.

Planurile de recapitalizare a bancilor din zona euro trebuie sa includa si diviziile din Est, potrivit BERD.

In 2009, BERD a orchestrat Initiativa Viena, un angajament al celor mai mari banci din regiune de a continua finantarea diviziilor.

„Sprijinul trebuie extins subsidiarelor. Procesul de restrangere a creditarii pune in pericol ceea ce s-a realizat”, a afirmat Berglof intr-un interviu pe 14 octombrie.

Cresterea economica din estul Europei incetineste, in conformitate cu evolutiile statelor din zona euro, unde au loc majoritatea exporturilor tarilor rasaritene.

FMI a redus luna trecuta estimarea privind cresterea economica din acest an pentru majoritatea tarilor europene, ca si pentru Statele Unite.

Economiile din Europa Centrala si de Est s-au contractat cu 3,6% in 2009, revenind cu un avans de 4,5% anul urmator, potrivit datelor FMI, care anticipeaza pentru 2012 o crestere de 2,7%.

Bancile occidentale trebuie sa isi reconsidere modelul de afaceri din Europa de Est si sa acopere mai mult din imprumuturi prin depozite locale, ceea ce va incetini creditarea, considera Rehn.

Erste si UniCredit au anuntat deja ca vor incerca sa reduca dependenta de finantarea din strainatate, la diviziile lor.

Erste, a doua mare banca din Europa de Est dupa UniCredit, a anuntat pe 10 octombrie ca va inregistra o pierdere de 800 de milioane de euro in acest an dupa revizuiri in scadere ale activelor si provizioane de 1,6 miliarde de euro.

Banca s-a angajat totodata sa majoreze capitalul diviziilor din Romania si Ungaria.

In Europa de Est, pietele financiare sunt mai putin dezvoltate si cresterea economica este mai rapida decat in Vest, astfel incat bancile care au investit cel mai mult vor fi reticente sa se retraga, considera Jerome Booth, care contribuie la administrarea unor active de 47 de miliarde de dolari pe pietele emergente, la compania Ashmore Investment Management din Londra.

„Daca esti pe aceste piete, o faci pentru a-ti mari cota de piata. Toate aceste banci stiu ca cele mai atractive piete vor fi in viitor cele emergente. Nu vor vrea sa cedeze locul”, a spus Booth.

UniCredit Bank Austria, care coordoneaza activitatile grupului italian in Europa de Est, cu exceptia Poloniei, „incearca sa se concentreze mai mult pe finantare locala”, a declarat saptamana trecuta directorul general Willibald Cernko.

El a adaugat ca in viitor va creste necesitatea unei astfel de politici.

Bancile straine „vor continua sa evite riscurile””, a declarat Timothy Ash, directorul departamentului de cercetari al Royal Bank of Scotland Group in Londra.

Consecintele ar putea fi „[b]scaderea creditarii, respectiv crestere si redresare economica lenta[/b]”, a spus Ash.