Razboiul de la raft: Producatorii si hipermarketurile, in lupta pentru lichiditati

S-au dus vremurile cand hipermarketurile se scaldau in lichiditati pe fondul apetitului tot mai mare al romanilor pentru consum. Odata cu instalarea crizei financiare si in Romania, vanzarile retailerilor au inceput sa piarda din ritmul galopant de crestere, cel mai mare Europa.

Potrivit specialistilor, marii retaileri au fost nevoiti sa renunte astfel la planurile de extindere si sa isi gestioneze mai atent investitiile si nivelul lichiditatilor. In conditiile in care, in ultimele 2 luni, vanzarile au scazut abrupt, potrivit unor surse din piata, retailerii si-au schimbat politica de plata a facturilor, spre nemultumirea producatorilor si distribuitorilor.

„Daca pana acum cateva luni, platile se faceau, conform Codului de Bune Practici, la 30 de zile, acum se plateste din ce in ce mai greu. Intarzierile au ajuns deja la 2 luni si ne asteptam sa creasca in perioada urmatoare”, a declarat Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC).

Codul de Bune Practici este un document semnat anul trecut, prin care se reglementa plata facturilor si relatia dintre producatori si retaileri.

[quote=Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii]Codul de Bune Practici s-a dovedit o mare pacaleala. Retailerii continua sa impuna taxe de deschidere de magazin, taxa de listare[/quote]
„Am fost fraieri. S-a semnat Codul si acum, dupa 10 luni, avem aceeasi politica, aceleasi taxe. Apar si situatii de genul sa constati la casa ca pretul este altul decat cel afisat. Mai nou este si afacerea taxei pe punga biodegradabila. Platim aceiasi bani, aceleasi taxe”, a afirmat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Agricultura (FSIA).

Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului, a spus ca pe fondul crizei de lichiditate, industria alimentara a intrat intr-un blocaj financiar de proportii.

„Industria alimentara este blocata in ambele capete ale fluxurilor. Suntem blocati la productie, pentru ca din cauza acestei crize, importate, nu mai luam credite, si la final, pentru ca nu reusim sa ne luam banii prin retelele de distributie. Daca ne mai blocheaza si Ministerul Agriculturii la nivelul acordarii subventiilor, lucrurile scapa total de sub control”, a declarat Ovidiu Gheorghe.

Reprezentantii patronatelor din industria alimentara solicita autoritatilor elaborarea unei legi care sa reglementeze relatia dintre producatori si retaileri.

„Trebuie elaborata o lege clara, prin care relatiile din industrie sa fie batute in cuie. In conditiile in care avem producatori care depind de retelele de distributie ce au monopolizat marile orase, este nevoie de un control al statului, pentru ca altfel retailerii vor face tot timpul ce vor.Vor plati cand au chef si vor trata industria alimentara autohtona dupa bunul plac„, a declarat Sorin Minea, reprezentantul ARC.

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania nu a comentat, pentru moment, acuzele producatorilor. Anterior insa, acestia au declarat ca interesele lor converg celor ale producatorilor si ca Codul de Bune Practici reprezinta mecanismul care a impus o reglementare coerenta in activitatea pietei de retail. Aceasta organizatie cuprinde companii precum Altex, Baumax, Billa, Bricostore, Carrefour, Cora, Diverta, Domo, Flamingo, La Fourmi, Mega Image, Mobexpert, Praktiker, Selgros, Profi Rom Food.

Marii retaileri, pe drumul spre monopol?

Problema facturilor neachitate la timp, scaderea vanzarilor, blocarea creditarii si lipsa unui sprijin concret al statului pentru agricultura si industria alimentara romaneasca, reprezinta doar o mica parte din nemultumirile producatorilor din industria alimentara autohtona. Marea lor problema o reprezinta expansiunea agresiva si necontrolata a retelelelor de retail care, in opinia lor, au impus un adevarat monopol in distributia de produse alimentare in mediul urban.

Marii retaileri, precum Carrefour, si-au extins afacerile si pe alte segmente ale pietei, magazinele Carrefour Express avand drept tinta comertul de proximitate. O expansiune agresiva a marcat si comertul cu discount, retele ca Plus sau Minimax reusind sa acopere mare parte din localitatile mici si mijlocii. In aceste conditii, producatorii autohtoni si-au vazut optiunile de distributie tot mai limitate, iar pentru multi dintre ei, afacerile au ajuns sa depinda de relatia cu retailerii internationali.

[quote=Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului]Dupa ce s-a extins caracatita marilor retele dinspre periferie spre centru, au inceput sa dispara si magazinele de proximitate[/quote]
In conditiile in care optiunile de distributie devin tot mai putine, producatorii cred ca e timpul ca statul sa se implice in acest domeniu, pentru a elimina practicile monopoliste, daca se dovedeste ca acestea exista.

Producatorii cer crearea de fonduri si programe speciale de sustinere a productiei si consumului de alimente „made in Romania”.

„Daca nu sunt luate masuri rapid, ne vom trezi ca industria alimentara romaneasca si agricultura vor da faliment, iar in magazine vom gasi numai produse din import„, a declarat Gheorghe.

Potrivit datelor statistice, marile retele de retail au monopolizat, in numai cativa ani, vanzarile in marile orase. Acestea au reusit sa schimbe comportamentul romanilor, determindu-i sa isi cheltuiasca mare parte din venituri in supermarketuri si hipermarketuri. Dupa ce au saturat piata la nivel de oferta, retailerii s-au indreptat apoi spre localitatile mai mici, de pana in 100.000 de locuitori, o piata dominata pana nu de mult de jucatorii independenti.

Pe de alta parte, retailerii sunt interesati si de mediul rural, acolo unde traieste 45% din populatia Romaniei.

„Sunt convins ca formate de magazine adaptate mediului rural sunt deja in faza de proiect pe planseta multor jucatori din retail. Este un teren virgin, prin urmare un bun potential la momentul potrivit”, a declarat, anterior, pentru DailyBusiness.ro, Dan Sucu, presedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania.

Mediul rural, spun specialistii, ar urma sa fie „al treilea val” in domeniul expansiunii retailului modern din Romania. Acest demers isi are insa gradul sau de risc, avand in vedere inexistenta unor formate de magazine specializate in mediul rural si mai ales veniturile reduse ale populatiei de la sate.