Recensamantul firmelor: Romanii deschid de 4 ori mai putine afaceri decat in 2008

20 Jun, 12:41 • Redactia DailyBusiness
Doar o firma isi inceta activitatea la fiecare patru intreprinderi inmatriculate in 2008, in 2009 si 2010 o intreprindere se infiinta si alte doua dispareau, iar in 2011 si 2012 o inmatriculare era insotita de o sistare a activitatii unei firme.
Recensamantul firmelor: Romanii deschid de 4 ori mai putine afaceri decat in 2008

IMM-urile continua sa detina o pondere
majora, de 99,7%, in numarul total de firme active din Romania si au
un aport tot mai semnificativ la crearea locurilor de munca,
cuantificat in procentul de 65,7% din numarul total de angajati
romani lucreaza in IMM-uri.

Valorile cantitative si tendintele de
evolutie pentru indicatorii demografici si cei de performanta ce
caracterizeaza IMM-urile sunt ingrijoratoare, potrivit raportului
Fundatiei Post-Privatizare privind sectorul IMM din Romania, editia
2013. 

Dupa cinci ani de la integrarea in
Uniunea Europeana si sub spectrul consecintelor crizei mondiale,
radiografia de ansamblu a intreprinderilor mici si mijlocii scoate in
evidenta o serie de vulnerabilitati ale IMM-urilor din Romania, care
se prezinta insuficient pregatite pentru a concura cu succes pe piata
unica europeana.

Dependente mai ales de piata autohtona,
IMM-urile au fost afectate de declinul sever al economiei nationale
din anii 2009-2010 generat de criza economica, ale carei efecte s-au
propagat in mediul de afaceri, prin reducerea consumului la nivelul
populatiei si evolutiile negative ale principalilor indicatori
macroeconomici.

Fata de numarul mare de locuitori in
randul tarilor din UE-27, Romania are un numar prea mic de
intreprinderi, care se traduce intr-o densitate a IMM-urilor scazuta,
respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56%
din media europeana de 41 IMM-uri/1000 de locuitori. Mai mult,
aceasta are o distributie foarte dezechilibrata intre cele 8 regiuni
ale Romaniei care accentueaza disparitatile de dezvoltare regionala.

Principalii indicatori ai IMM-urilor
s-au mentinut in 2010 si 2011 pe tendinta pozitiva. Numarul de
intreprinderi active economic s-a situat la un nivel similar in cei
doi ani, de circa 437.000, in timp ce numarul mediu de salariati in
IMM a urcat pana la 2.524.290 de persoane, fara sa mai ajunga la
valorile din 2008.

Variatiile 2008/2011 ale celor doi
indicatori arata ca impactul crizei economice asupra IMM-urilor s-a
soldat cu pierderi de circa 14% in numarul de firme si 13% in
numarul de angajati.

Pe acest fond deficitar al populatiei
de intreprinderi active, tendintele demografice din perspectiva
crearii de noi firme sunt ingrijoratoare.

Ultimele date statistice de la
Registrul Comertului arata o dinamica negativa a noilor
inmatriculari de noi agenti economici, numarul acestora fiind cu 5%
mai mic in 2012 decat in 2011 si cu 30% mai redus in trimestrul I
2013
, fata de trimestrul I 2012.

Scaderea apetitului pentru initierea
afacerilor s-a suprapus peste deciziile multor intreprinzatori de
a-si sista activitatea firmelor, incepand din 2009 si continuand in
anii urmatori.

Numarul de suspendari de activitate a
crescut cu 14,2% in 2012 comparativ cu anul 2011 (24.078 fata de
21.086). Numarul dizolvarilor a fost aproape
dublu in 2012 comparativ cu 2011. Comparativ cu anul 2011 cand s-a
inregistrat un numar de 11.660 de dizolvari la nivelul intregii tari,
in anul 2012 a fost inregistrat un numar de 22.500 de dizolvari,
reprezentand o crestere de 92.97%.

Numarul de radieri in anul 2012 s-a
situat la nivel similar anului 2011. Comparativ cu anul 2011 cand s-a
inregistrat un numar de 73.244 de radieri la nivelul intregii tari,
in anul 2012 a fost inregistrat un numar de 71.746 de radieri,
reprezentand o usoara scadere, respectiv de 2.05 %.

Prin amploarea si durata acestui proces
demografic cu conotatii negative, sectorul intreprinderilor mici si
mijlocii din Romania a fost puternic afectat, atat in ceea ce
priveste potentialul antreprenorial cat si baza de intreprinderi, si
asa subdimensionata.

Cele mai multe afaceri initiate in 2012
au fost in Comert (29,2%) si in Agricultura (16,5%). Se observa in
ultimii ani o atractivitate a intreprinzatorilor romani pentru
agricultura, explicabila prin potentialul resurselor interne al unei
piete de desfacere, dar si datorita politicilor guvernamentale de
sprijin si sustinerii financiare consistente.

Distributia teritoriala a noilor
inmatriculari de agenti economici in anul 2012 difera de la un numar
maxim in regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Vest, respectiv de 18% si
16% din totalul pe tara, la nivelele cele mai scazute in regiunile
Vest si Sud-Vest Oltenia cu procentaje egale, de 10%.

Se poate spune ca Municipiul Bucuresti
este „leaganul” pentru cele mai multe initiative antreprenoriale
avand un numar de 19.000 din totalul pe tara de 125.603 de noi
inmatriculari in 2012 .

Locuri de munca

La fel ca in intreaga Europa, sectorul
IMM din Romania este principalul furnizor al locurilor de munca,
angajand aproximativ doua treimi din numarul total de salariati din
economie. Numarul mediu de salariati in IMM conform raportarilor
bilantiere la 31 decembrie 2011, era de 2,52 milioane, in crestere cu 4,1% fata
de anul precedent.

Cei mai multi salariati din IMM-uri
lucreaza in Servicii (30%) si Comert (27,2%), corespunzator numarului
cel mai mare de firme.
Se remarca contributia importanta la
crearea locurilor de munca a IMM-urilor din industria prelucratoare
care angajeaza aproape 27% din numarul total de salariati desi detine
numai 10% din numarul total de firme.
Clasa intreprinderilor mici isi
consolideaza pozitia de lider intre IMM-urile din Romania, avand cel
mai mare aport la crearea si mentinerea locurilor de munca si cea mai
buna evolutie 2010/2011 sub aspectul fortei de munca, in majoritatea
sectoarelor economice. 

Indicatori de performanta

Pe ansamblu, IMM-urile realizeaza 58%
din volumul total al cifrei de afaceri din economia non-financiara,
fiind preponderente in fata intreprinderilor mari, in majoritatea
sectoarelor economice. Intreprinderile mici si-au crescut
cifra de afaceri cu 8,6%
in anul 2011 fata de anul precedent, in
timp ce microintreprinderile si-au diminuat cifra de afaceri in
termeni reali cu -3,3% in acelasi interval.

Mai mult de 54% dintre intreprinderile
mici si mijlocii active in economia non-financiara din Romania au
inregistrat profit in anul 2011, valoarea totala a profitului net
inregistrat de IMM-uri in 2011 reprezentand 5% din cifra de afaceri.

Marcate de o serie de vulnerabilitati
care le impiedica o dezvoltare durabila, IMM-urile romanesti se
orienteaza mai degraba conjunctural intr-un mediu de afaceri instabil
si nepredictibil, fara sa isi asigure consolidarea pozitiei pe piata
pe termen mediu sau lung.

Particularitate: IMM-urile din
agricultura se configureaza ca un segment stabil sub toti parametrii,
chiar daca la valori modeste fata de potentialul existent, fiind
singurul grup de firme cu evolutie constant pozitiva pe termen mediu.
Aceste tendinte se sprijina pe integrarea IMM-urilor din agricultura
in lantul de furnizori pentru industria alimentara si pe o piata de
consum intern relativ mare.

Disparitati regionale

Intre regiunile Romaniei persista
decalajele generale de dezvoltare acumulate in timp, care se reflecta
in mediul de afaceri si nivelul antreprenorial caracterizat de
indicatorul densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori.

In raport cu valoarea medie pe tara,
exista mari diferente intre valorile densitatii IMM-urilor la nivelul
celor 8 regiuni de dezvoltare. Regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza
ca un pol de dezvoltare economica si sociala generat de
oportunitatile capitalei, inregistrand cea mai ridicata densitate
respectiv de 50,23 IMM-uri/1000 de locuitori, mai mare ca media
europeana (42).

Densitatile din celelalte regiuni se
situeaza la jumatate din valoarea pentru Bucuresti-Ilfov in cazul
regiunilor nord-vest (24,4 IMM/1000loc) si Centru (23,5 IMM/1000 loc)
sau chiar la o treime in cazul regiunii Nord-Est unde activeaza
numai 15,2 IMM-uri/1000 de locuitori.

Regiunea Vest demonstreaza o
capacitate antreprenoriala si investitionala ridicata, avand una
dintre valorile mari pe tara ale densitatii, respectiv de 23,46
IMM-uri/1000 de locuitori.
Situatia cea mai precara a dezvoltarii
IMM-urilor o prezinta regiunile Nord-Est cu cea mai mica valoare a
densitatii, respectiv de 15,12 IMM-uri/1000 de locuitori si regiunea
Sud –Vest Oltenia care are densitatea de 16,4 IMM-uri/1000 de
locuitori inregistrand cel mai mic numar de IMM-uri pe tara, in
procent de numai 7,5%.

Pozitionarea pe ultimele locuri ale acestor
regiuni dateaza de multi ani, chiar daca in cazul regiunii Sud-Vest
Oltenia se observa o usoara recuperare a decalajului in anul 2011.

Superioritatea performantelor
IMM-urilor din regiunea Bucuresti-Ilfov se bazeaza pe un nivel inalt
de productivitate a muncii, reprezentand un procent de 160% din media
pe tara, valoarea fiind in acelasi timp comparabila cu media
inregistrata in UE-27. Aceasta reflecta dezvoltarea
economico-financiara solida din capitala tarii, cu concentrarea
activitatilor in domeniul serviciilor si mai putin in sectorul
industrial unde productivitatea muncii este de regula mai scazuta. 

Accesul la finantare
 
Alaturi de sprijinul financiar nerambursabil
pentru dezvoltarea IMM-urilor, alocate de la bugetul de stat sau din
Fondurile Structurale si de Coeziune, mecanismele si fondurile de
garantare si contragarantare, capitalizate in principal de Guvernul
Romaniei, sunt principalele parghii pentru facilitarea accesului la
finantare al IMM-urilor.

Accesul la creditele bancare este
restrictiv pentru majoritatea IMM-urilor, acestea fiind percepute cu
un grad ridicat de risc pentru banci, rata medie a creditelor
neperformante in randul IMM-urilor fiind in jur de 23%, desi mult mai
mica in cazul intreprinderilor mijlocii (sub 5%).

In absenta
colateralelor si a garantiilor clasice, sansele IMM-urilor de a
obtine imprumuturi de la banci s-au diminuat si mai mult in ultimii
ani, marcati de recesiune.
Sistemul de garantare a creditelor
pentru IMM-uri s-a imbunatatit odata cu operationalizarea Fondului
Roman de Contragarantare care ajuta un numar mai mare de IMM-uri sa
acceseze credite bancare, crescand gradul de expunere a garantiilor
disponibile si reducand costurile de creditare.

Desi capitalul de
garantare ramane inca subdiminuat fata de necesarul din piata,
mecanismul de garantare creat constituie un sprijin semnificativ
pentru IMM-urile din Romania. Aproape 20.000 de firme sunt
beneficiari directi ai produselor de garantare
si contragarantare si
un numar de circa 170.000 de locuri de munca au fost mentinute sau
infiintate in 2012.

Sectorul de microcreditare din Romania
s-a dezvoltat in ultimii ani devenind o sursa tot mai utila in
sprijinul micilor intreprinzatori din zone rurale sau orasele mici,
reusind si o foarte buna racordare la facilitatile si programele
europene disponibile pe acest segment.

Romania ocupa locul 5 in Europa dupa
numarul de beneficiari ai microcreditelor
, conform raportului
intocmit de Reteaua Europeana de Microfinantare (EMN) pentru anul
2011, iar facilitatile si resursele europene de microfinantare sunt
in expansiune si ar trebui valorificate de intermediarii financiari
locali cu sprijinul autoritatilor din Romania.