Rima saptamanii: A fi sau a nu fi / Intr-un nou acord cu FMI

Anuntarea unui posibil nou acord cu FMI a fost fara indoiala stirea zilei de marti, cand seful Fondului, Dominique Strauss Kahn, a venit in Romania. Contractul ar uma sa ia forma unei intelegeri de tip precautionary care, spre deosebire de actualul contract, de tipul stand by, nu presupune obligatia utilizarii sumelor din credit.

De ce ar trebui sa faca Romania acest pas, in conditiile in care inca n-am utilizat toate fondurile puse deja la dispozitie de FMI? Analistii cred masura trebuie vazuta ca un act de precautie.

„Deocamdata nu s-a semnat niciun nou acord, iar daca va fi semnat nu cred ca Romania va utiliza fondurile, dar va fi o buna centura de siguranta. Romania ar beneficia de un plus de incredere in ochii investitorilor straini”, a spus Aurelian Dochia, CEO al firmei Concept – consultanta economica in afaceri.

El crede ca una din situatiile riscante pe care guvernantii vor sa o preintampine este depasirea tintei de deficit convenite cu FMI in 2010, de 5,9% din PIB. Derapajul ar putea trezi reticenta investitorilor, insa perspectiva unui nou acord cu Fondul ar sterge mare parte din reticenta.

Si Dragos Cabat, membru al asociatiei analistilor financiari CFA Romania, crede ca un acord de tip precautionary este necesar doar daca investitorii o cer. „Nu ma refer neaparat la cei strategici, ci la cei de pe pietele financiare”, spune Cabat.

El crede ca astfel s-ar putea preintampina situatii riscante, in care Romania sa ajunga sa aiba nevoie de bani. De exemplu, situatia in care banci straine ar retrage fonduri de pe piata locala. „Se spunea ca exista acest pericol in cazul bancilor grecesti din Romania. Deocamdata, nu a fost cazul”, spune Cabat.

Cu toate acestea, nu putem sa nu ne gandim ca, in plina criza, exista tari care au reusit sa se descurce singure pornind de la o situatie chiar mai proasta decat ca Romaniei. Ungaria, de exemplu, semnase la randul sau un acord cu FMI, la inceputul crizei, pe care l-a intrerupt, si a luat singura masuri de reforma, cu rezultate foarte bune.

Inseamna exemplul Ungariei ca Romania nu se poate descurca fara un acord cu Fondul? Cu alte cuvinte, ca are nevoie de un paznic care sa o ghideze pentru ca singura nu poate sa duca la capat reformele fiscale?

Dominique Strauss Kahn pare a impartasi aceasta parere. „Romania a fost intotdeauna una din tarile care au apelat printre primele la banii de la FMI, atunci cand situatia a inceput sa se inrautateasca. Ceea ce e foarte bine, pentru ca au fost si state care au apelat prea tarziu”, a declarat marti seful FMI.

Fondul impune anumite conditii pentru acordarea banilor, a explicat Kahn, asa cum un doctor nu ofera doar medicamentul (banii – n.r.) ci si indicatii, consultatie fara de care bolnavul nu se poate vindeca.

In plus, intr-o tara in care echilibrul politic este fragil, iar masurile alesilor au sustinere publica destul de slaba, o scuza de genul „suntem obligati sa luam masuri dure pentru ca asa ne impune FMI” suna destul de bine, si ajuta de multe ori guvernantii sa duca reforma mai departe. Kahn le-a spus marti parlamentarilor ca aceasta scuza creeaza Fondului o imagine nemeritata.

„Se da vina pe FMI pentru masurile dure luate, dar nu Fondul, ci guvernele decid acesti pasi, daca trebuie sa scada salariile sau sa creasca taxele, pentru a imbunatati situatia deficitului bugetar. Noi doar impunem obiectivele, cum ar fi tintele de deficit. Asa ca hai sa impartim vina”, a spus seful FMI.

Exista si motive pentru care Romania nu ar trebui sa inceapa un nou acord cu Fondul? Desigur, masurile impuse de acesta, in sensul reducerii deficitelor, sunt destul de dure. Reducand cheltuielile cu salariile, chiar si pe cele cu asigurarile sociale, au de suferit inclusiv oamenii cu venituri mici, spune chiar seful FMI.

Insa exemplul derapajelor pe care Romania a „reusit” sa le faca in ultimii ani, si care tin in special de cheltuieli publice exagerate, arata ca fara un gardian ar putea fi destul de greu sa ne redresam.

Cat de probabil este ca economia locala sa reintre in derapaj, deci sa aiba nevoie de banii de la Fond

In opinia lui Dochia, economia a avut un start bun in 2010 si nu prezinta semne de ingrijorare, pietele au o atitudine favorabila fata de Romania, iar cursul s-a stabilizat. Cu toate acestea, riscurile de a realiza un deficit bugetar prea mare, cat si alte riscuri care tin de exterior, par a spune ca semnarea unui nou acord este o idee buna.

Si Cabat crede ca sunt sanse slabe ca riscurile care planeaza asupra economiei noastre sa se concretizeze. „Chiar si Grecia, aflata acum intr-o situatie dramatica, a reusit sa ia un imprumut consistent de pe piata externa, de 5 miliarde euro, la un cost convenabil”, spune Cabat.

Ambii analisti atrag atentia ca unul din marile pericole cu care ne confruntam ar fi caderea intr-o stare de optimism exagerat, ceea ce ar duce la intarzierea reformelor.