Finante-Banci

România paradoxurilor: cea mai mare creștere economică din Europa, însă jumătate din companiile de impact sunt în dificultate

27 Apr, 11:30 • Redactia DailyBusiness
3% din totalul companiilor românești reprezintă motorul economiei autohtone, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate, potrivit celei de-a treia ediții a studiului CITR Group privind evoluția societăților de impact între 2013 și 2015.
România paradoxurilor: cea mai mare creștere economică din Europa,  însă jumătate din companiile de impact sunt în dificultate

Numărul acestor societăți de impact este în scădere, de la 23.384
în 2013 până la 19.564 în 2015. Dacă se menține acestă tendință de contracție a
companiilor de impact, întreaga economie poate fi afectată, prin efect de
contagiune.

Toate acestea, în contextul în care România nu este capabilă să
genereze suficienți antreprenori noi încât să compenseze dezechilibrul din
business-ul românesc.
 

CITR
Group a realizat a treia ediție a studiului său despre companiile de impact din
România, studiu ce acoperă intervalul 2013 – 2015. Acestea au fost analizate luând
în calcul raportările financiare de sfârșit de an. În studiu au fost incluse
companii care au active totale de peste un milion de euro și nu se află în
insolvență. Analiza include și companii deținute de stat, însă exclude
organizații neguvernamentale, bănci, societăți de asigurări, societăți de
brokeraj și fonduri de pensii, ale căror situații financiare sunt diferite de
celelalte companii.
 

Studiul
relevă că, de cel puțin trei ani, asistăm la un paradox al economiei românești:
în ciuda celei mari mari rate de creștere din Europa, domeniul insolvenței rămâne
foarte activ și tumultuos. Doar în 2016, datoriile totale ale celor 314
companii analizate și intrate în insolvență au fost de 2,4 miliarde de euro,
ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB.

La nivel numeric, raportul companii sănătoase versus companii cu probleme (aflate în diferite
stadii de dificultate) este aproape egal.
 

Deși cele 19.564 de companii de impact reprezintă doar 3%
din totalul societăților din România, ele generează 68% din cifra de afaceri
cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în
România. Numărul angajaților din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013
și 2015
– astfel, s-au pierdut aproximativ 19.000 de locuri de muncă. Aproximativ 36%
din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% – 5%, un nivel
mult prea mic pentru a susține grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate
acestea, 39% dintre companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o
îndatorare de 70 – 100%.


Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare
spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a
scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile și folosesc mai puțini
angajați. Cu alte cuvinte, piramida economiei românești este mai înaltă, vârful
mai ascuțit, iar la bază pot apărea mișcări seismice capabile să distrugă
întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România
își pierd din relevanță, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un
milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000
companii relevante, adică mai puțin de una la mia de locuitori. Această
diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicațiile colaterale sunt
similare efectului de domino și pot afecta întreaga economie
„, a explicat Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.
 

Piramida
companiilor de impact are la bază un număr ridicat de firme cu active mai mari
de un milion euro, dar până în 10 milioane de euro. Acest nivel concentrează și
cel mai mare număr de angajați din rândul companiilor de impact. În același
timp, vârful piramidei conține un număr redus de firme, fiecare cu active de
peste 50 de milioane de euro, dar, cumulat, această clasă deține cele mai mari
active, cele mai mari datorii și, de asemenea, înregistrează cele mai mari
vânzări. 

Potrivit
studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărțite în finanțabile, restructurabile și insolvabile.
Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile
aproape s-au înjumătățit.
 

O
analiză a categoriei companiilor finanțabile demonstrează că a fost principala
câștigătoare a ultimilor ani. Perioada de dificultate a fost folosită drept
oportunitate de creștere și de consolidare, aceste companii continuând să
reprezinte locomotiva economiei românești. Însă, conform studiului, companii
sănătoase din punct de vedere al indicatorilor la un moment dat pot ajunge ca
anul următor să intre în stare de dificultate sau chiar în insolvență. Motivele
pot fi multiple: de la decizii manageriale greșite, la modificări structurale
neprevăzute ale condițiilor de piață sau ale legislației în vigoare.

Cât
despre companiile restructurabile, per ansamblu, ele își îmbunătățesc indicatorii,
dar se diminuează ca număr, generează o cifră de afaceri mai mare și cresc
productivitatea angajaților. Din punct de vedere al rezultatului net însă,
contribuie cu mai puțin la profitul net consolidat al companiilor de impact.
Problema lor majoră constă într-un grad de îndatorare ridicat și lichiditate
redusă. Firmele restructurabile sunt concentrate în intervalul de îndatorare 70%
– 100% –  această concentrare este
exprimată atât cantitativ (aproximativ trei sferturi din numărul lor), cât și
ca valoare a cifrei de afaceri, a activelor totale și a datoriilor.
 
În
aceeași perioadă, numărul companiilor insolvabile s-a redus, însă reducerea nu
este calitativă și nu reflectă însănătoșirea lor; indicatorii firmelor în
insolvență iminentă se degradează continuu în perioadă analizată.

Această
categorie este caracterizată de o rată a pierderii nete ridicate în creștere
accentuată în 2015 față de anii precedenți (-21% pierdere netă în 2015, față de 13% pierdere netă în
2014 și 12% în 2013),
rentabilitate negativă a activelor și o încasare la peste un an de zile a creanțelor
în 2015. Toate acestea determină menținerea unor stocuri reduse și o
productivitate a angajaților la sub jumătate din productivitatea angajaților
celorlate clase de companii.
 

Companiile nu se însănătoșesc de la sine, e
nevoie de intervenție: de investiții, de strategii de turnaround și de
susținere la nivel de comunitate. Pentru a face ca redresarea a aproape
jumătate din societățile de impact să fie probabilă, nu doar posibilă, trebuie
să le acordăm o șansă antreprenorilor care s-au confruntat ori se confruntă cu
dificultăți sau insolvență. Studiile demonstrează că, odată ce au trecut
printr-o astfel de experiență, devin mai eficienți și mai atenți la pericole și
estimează mai corect riscurile și oportunitățile. Mediul românesc de business
nu-și poate permite să-i piardă. O economie sănătoasă are nevoie de
antreprenori locali
„, a afirmat Alexandru Tănase, Managing Partner
CITR.