Trei tendințe care preced cea de-a patra Revoluție Industrială

Raportul identifică evoluțiile globale din zona impozitării
indirecte, incluzând taxa pe valoare adăugată (TVA), taxa pe bunuri și servicii
(GST), taxele pe consum, accizele, taxele vamale, taxa pe primele de asigurare
(IPT) și taxele de mediu.

De asemenea, raportul ajunge la concluzia că tendința
globală de creștere a taxării indirecte se menține, și identifică noi riscuri
pentru mediul de afaceri în efortul lor de adaptare la schimbări fără precedent
ale peisajului taxării.
 

Raportul evidențiază schimbări ale regimului impozitării
indirecte introduse în peste 100 de jurisdicții în ultimele luni, precum și
schimbările așteptate în 2016 și dincolo de orizontul acestui an. De asemenea,
include hărți ale lumii în care se poate vedea unde anume au loc aceste
schimbări.

Marcel Ciolacu îl atacă din nou pe Virgil Popescu: „O masură haotică si imbecilă!”

În cadrul Conferinței de alegeri a Organizației Județene Bistrița-Năsăud, Marcel Ciolacu l-a atacat direct pe Virgil Popescu. Liderul PSD a vorbit despre liberalizarea prețurilor la…

Șomerii români din Spania mai bogați decât unii salariați din România.

Ministerul Muncii din Spania a oferit cifre cu privire la numărul șomerilor. Care sunt sumele pe care le primește un șomer spaniol?

Menite să crească gradul de conștientizare și să ajute la
identificarea principalelor tendințe 
care afectează mediul de afaceri, aceste hărți reflectă volumul și
amploarea schimbărilor din zona taxării indirecte pe întreg cuprinsul globului,
permițând astfel directorilor executivi să evalueze corect impactul acestor
schimbări precum și potențialele obligații și oportunități care derivă din ele.
 

Taxarea indirectă este legată în mod direct de producția,
distribuția și vânzarea de bunuri și servicii. Toate acestea sunt strâns
interconectate cu modelul de afaceri al oricărei companii. Însă, tocmai aceste
modele de afaceri s-ar putea schimba profund în cursul unei a „patra Revoluții
Industriale” care va transforma sisteme întregi de producție, distribuție
și consum, generând astfel provocări majore la adresa modelelor tradiționale de
taxare.

Iată câteva dintre cele mai noi tendințe și evoluții din zona
impozitării indirecte de la nivel global:
 

1. Taxarea indirectă rămâne o sursă importantă și sigură de
venituri pentru guverne: Cotele unor taxe precum TVA/GST din țările membre OECD
rămân stabile, ba chiar scad ușor în UE. Însă, la nivel global acestea cresc,
baza de impozitare continuă să se lărgească, sistemele TVA/GST să se extindă,
iar activitatea de auditare vamală a cunoscut o creștere semnificativă.
 

2. Revoluția digitală accelerează cadrele de lucru și
cooperarea din zona taxării: digitizarea permite consumatorilor să comande bunuri
de aproape oriunde din lume, direct la ei acasă, sau să înlocuiască ordinele de
livrare a bunurilor fizice cu documente ce pot fi descărcate din online, fapt
care provoacă guvernelor pierderi de venituri din taxe. În întreaga lume,
autoritățile vamale și cele fiscale iau măsuri de protejare a acestor surse de
venituri.
 

3. Apetența pentru big data nu îngrădește taxarea indirectă:
gestionarea eficientă a datelor devine tot mai importantă pentru companii, pe
măsură ce volumele de taxe colectate de autoritățile fiscale cresc continuu;
tot mai multe țări solicită eliberarea de facturi electronice (e-invoices) și
ordine electronice de plată (e-filing); guvernele încep să schimbe date pentru
a facilita activitatea de audit multi-țări.
 

Intensificarea digitizării și a colectării de date induce
schimbări majore și riscuri noi

Raportul evidențiază impactul digitizării în determinarea
jurisdicțiilor de a găsi noi modalități de atragere de venituri.

Avansul
consumerismului digital a micșorat pierderile fiscale în cazul achizițiilor
transfrontaliere care nu respectă anumite criterii de impozitare, iar guvernele
iau acum măsuri protecționiste ca răspuns la această situație.

Iar pe măsură ce
achiziția de bunuri fizice lasă tot mai mult loc descărcării de produse
digitale, așa cum este cazul, de exemplu, al cărților electronice (e-books), guvernele
se străduiesc să dezvolte o serie de reguli inovatoare prin care să păstreze
taxele la același nivel.
 

În consecință, tot mai multe jurisdicții implementează
auditarea electronică, iar volumele de date cresc exponențial, fapt care
accentuează sarcina administrativă a companiilor.

Guvernele caută tot mai mult
informații despre tranzacții în timp real, fapt care generează noi situații
complexe pentru afacerile care utilizează canale multiple de distribuție și
face mai dificilă pentru companii sarcina de a-și controla datele proprii. Iar
această tendință are toate șansele să continue în contextul adoptării din ce în
ce mai largi a unor tehnologii precum „block chain” .
 

Lipsa de coordonare între regiunile geografice și
intensificarea sarcinilor administrative generează noi provocări pentru mediul
de afaceri și cresc nevoia urgentă de abordare uniformă și globală a aplicării
sistemelor de impozitare indirectă. Companiile trebuie să-și stabilească o
strategie proactivă și robustă de impozitare indirectă pentru a se adapta
acestui mediu aflat în schimbare rapidă.
 

Cum se manifestă aceste tendințe în România?

Jean-Marc Cambien, Partener Asistență Fiscală EY România,
explică:
„Tendințele care se manifestă la nivel global pot fi
observate și în România. Gândiți-vă, spre exemplu, la creșterea numărului de
activități în materie de inspecții fiscale/TVA desfășurate de autoritățile
fiscale din România cu scopul securizării veniturilor din impozite indirecte și
în vederea gestionării cazurilor de fraudare a TVA. Gândiți-vă de asemenea la
tendința continuă spre depunere electronică (e-filling).

Gândiți-vă și la
sporirea numărului de date colectate de autoritățile fiscale române în special
în domeniul impozitelor indirecte prin introducerea progresivă a noilor case de
marcat cu jurnal electronic care ar putea fi conectate la un sistem de
monitorizare și supraveghere care să permită transmiterea datelor către Agenția
Națională de Administrare Fiscală, noul formular 394, etc.

Și toate acestea sunt doar începutul, reprezentând
elementele precursoare ale obiectivului care se conturează la orizont:
auditarea electronică (e-auditing). Deși acest țel pare a fi foarte îndepărtat,
operatorii economici ar trebui cel puțin să înceapă să se gândească la
strategii privind modul de gestionare a acestor schimbări, precum și de
folosire a acestora în favoarea propriilor activități comerciale.”