UPDATE CCR a admis sesizările AUR și ICCJ și declară neconstituțională legea care interzicea retragerea sumelor integrale din fondurile de pensii private

UPDATE:  Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii, se precizează într-un comunicat.

În schimb, instanța constituțională spune că art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.

Actul normativ invalidat de CCR prevedea că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani.

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Parlament la jumătatea lunii octombrie, după votul final din Camera Deputaților, în care parlamentarii POT s-au abținut, iar AUR a votat „împotrivă”. Noile reglementări au generat controverse majore, întrucât limitează accesul imediat la sumele acumulate, iar două instituții, ICCJ și AUR, au contestat constituționalitatea actului normativ, invocând afectarea dreptului de proprietate și a libertății contractuale.

Legea stabilește că persoanele care doresc să își retragă banii din Pilonul II, administrat privat și obligatoriu, vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi eșalonat pe o perioadă de opt ani. Prin excepție, persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice pot retrage integral banii într-o singură tranșă. Proiectul a stârnit nemulțumiri atât din partea participanților la fonduri, cât și din partea unor actori instituționali și politici.

Cum argumentează ICCJ sesizarea către CCR

Potrivit News.ro, în sesizarea depusă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susține că sumele din conturile individuale ale participanților la Pilonul II reprezintă proprietate privată, iar administratorii fondurilor au doar un rol de gestiune, statul neavând dreptul să dispună de active. Instanța supremă consideră că modificările impuse prin lege afectează substanțial drepturile participanților.

ICCJ avertizează că limitarea valorii pensiei lunare în cazul retragerii programate la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, precum și stabilirea pensiei viagere exclusiv de către furnizor, „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dese­chilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.

Magistrații mai susțin că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”. În plus, ICCJ nu este de acord cu soluția ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii, considerând că aceasta contravine principiilor de bază ale funcționării sistemului.

Instanța supremă subliniază că participanții „și-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale”, iar schimbarea regulilor după aproape două decenii nu este justificată. ICCJ consideră că argumentele din expunerea de motive, cum ar fi creșterea sumelor acumulate și perspectivele valurilor de pensionare după 2030, nu demonstrează existența unei disfuncționalități și „nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale”.

AUR: ”Guvernul Bolojan fură pensiile românilor”

A doua sesizare de neconstituționalitate vine din partea AUR, care acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că aduce atingere drepturilor românilor care au contribuit la Pilonul II și III. Potrivit partidului, „prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III!”.

AUR susține că adevărații beneficiari ai modificărilor sunt administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane cuprinse între 0,21% și 0,27%, profitând de menținerea sumelor cât mai mult timp în conturi. Totodată, formațiunea afirmă că principalul câștigător este statul român, care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”.

Reprezentanții partidului naționalist afirmă că românii au contribuit timp de aproape două decenii într-un sistem cu reguli clare, menite să le asigure o bătrânețe liniștită. Însă noile prevederi ar afecta grav încrederea lor în sistem.

„Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a argumentat AUR.

Citește și: CSAT a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030