Comisia Europeană, despre DNA: Rezultatele luptei anticorupție sunt pozitive, dar sunt eclipsate de fenomenul prescripției

În raport este menționat că pe parcursul anului 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a obținut 391 de condamnări și 147 de achitări, scrie Digi24.

„DNA lucrează la instrumentarea cauzelor încă nesoluționate, deși volumul total de muncă rămâne substanțial, având în vedere numărul de plângeri noi”, potrivit raportului Comisiei Europene privind statul de drept.

Raportul mai specifică faptul că DNA a primit echipamente, precum instrumente de supraveghere, de comunicații criptate și de analiză a datelor, care îi ajută pe anchetatori în procesul de cercetare penală.

Mai mult, Comisia Europeană subliniază că DNA dorește o modificare legislativă care să permită „anchetarea sub acoperire a infracțiunilor de corupție peste limita maximă de un an prevăzută în prezent de lege, așa cum se întâmplă în cazul altor infracțiuni complexe”.

Te-ar mai putea interesa: Elena Udrea a fost externată din spital. DNA contestă decizia Judecătoriei Ploieşti privind liberarea condiţionată

În plus, raportul scoate în evidență faptul că o lege promulgată în decembrie 2024 a „consolidat incriminarea dării sau luării de mită” și a oferit DNA competențe exclusive pentru această infracțiune.

„În opinia magistraților, corupția a devenit mai sofisticată decât simpla dare de mită, autorii implicându-se în forme mai complexe de abuz în serviciu și deturnare de fonduri publice în interesul persoanelor din rețeaua lor, ceea ce îngreunează stabilirea răspunderii penale”, conform sursei citate.

„Percepția cetățenilor și încrederea în instituții sunt esențiale”, spune DNA

DNA subliniază într-o reacție transmisă cu privire la raportul Comisiei Europene, că „percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției”.

„Orientarea activității spre domenii cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional”, precizează parchetul anticorupție.

DNA continuă, spunând că va aborda cu prioritate „promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale”.

Progresele anticorupție sunt eclipsate de fenomenul prescripției

Totuși, activitatea procurorilor anticorupție este serios afectată de mai multe hotărâri luate în ultimii ani de Curtea Constituțională a României (CCR) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în legătură cu regimul prescripției răspunderii penale.

Comisia Europeană atrage atenția în raportul său că „instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări” și că alte dosare sunt în pragul clasării.

• În 2018, CCR a remarcat că întreruperea termenului de prescripție din Codul penal era neconstituțională.
• La acea dată, legea stipula că prescripția se întrerupe prin „îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”, iar ulterior fiecărei întreruperi „începe să curgă un nou termen de prescripție”.
• Ulterior, Guvernul a emis o Ordonanță de Urgență pentru a corecta situația reclamată de judecători, cât și de interpretările ICCJ pe acest subiect.

Astăzi, instanțele din România urmează cea mai recentă decizie a Înaltei Curți în această privință, ceea ce pune în pericol mii de dosare de corupție, anchetate în trecut, dar judecate abia acum, un risc evidențiat și de Comisia Europeană.

Executivul european avertizează asupra „riscului sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale”.

Potrivit raportului, în anul 2024, nu mai puțin de 307 inculpați au scăpat de urmărirea penală din cauza prescripției.

Te-ar mai putea interesa: Parlamentul UE se pregătește de un vot plin de tensiune. Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen divizează grupurile politice