Cartea caselor uitate în istorie: De la Brătianu la Brâncuși, de la Cantacuzino la Ceaușescu

Pe piața din România nu există o astfel ediție,
aceasta fiind prima de acest gen,
creând în acest fel un precedent.

De la reședințe puternic mediatizate precum Vila de protocol al lui Nicolae Ceaușescu de la Predeal, Cula
Maldăr-Greceanu, Castelul Teleki sau Palatul
Crissoveloni – Cantacuzino, la reședințe cu povești nemuritoare precum Vila Zottu, Hotelul d”Angleterre, Vila Take Ionescu, Casa Muzeu
Brâncuși sau Conacul Brătianu, albumul prezintă istoriile documentate ale
acestora într-o manieră accesibilă, presărată cu detalii inedite și fotografii
spectaculoase.

[img=7039]Castel Wesselenyi, Jibou[/img]

Un exemplu, Conacul Brătianu de la Florica, atestat documentar încă din
1829 și aflat în 2015 în condiții foarte bune, este conacul în care s-a
născut și a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o
adevărată dinastie civilă care a dat țării nu mai puțin de trei prim-miniștri.

Format
din conac, fermă, capelă, cramă, gară și
chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de celebrele podgorii de la Ștefănești, conacul este
o somptuoasă reședință boierească, în care au fost luate unele dintre cele mai
importante decizii din istoria noastră antebelică și interbelică.

[img=7038]Palatul Crissoveloni – Cantacuzino[/img]

În anul 1948 conacul a fost naționalizat, iar după 1970 a fost restaurat
pentru a deveni „casă de oaspeți” a nomenclaturii vremii. Din 1990, conacul
găzduiește Centrul de Cultură „Brătianu”.

La începutul anului 2013, conacul a fost retrocedat
moștenitorilor, care și-au exprimat ulterior intenția de vânzare si au
semnat cu Ministerul Culturii un acord de vânzare-cumpărare pentru suma de 3
milioane de euro, care a fost ulterior
derogat către Consiliul Județean
Argeș, care nici până în prezent nu a finalizat achiziția sau avansat o
altă ofertă.

[img=7037]Casa Bratianu[/img]

Deși proprietarii au primit oferte de cumpărare din zona privată,
momentan sunt blocați în ițele exercitării dreptului de preempțiune de către
statul român, procedura debutată și nefinalizată, de câțiva ani (față de
termenul de 60 de zile prevăzut de lege), precum în alte nefericite situații.

Oare publicul ar trebui să se grăbească să admire această capodoperă de
arhitectură și istorie importantă a României, cât mai este posibil?, se intreaba reprezentantii Artmark.