Guvernul României pregătește un proiect pe termen lung, care să stabilească direcții importante pentru următorii 20 de ani ai țării în Uniunea Europeană, iar tinerii vor ocupa un loc central în această inițiativă. Premierul Luca Niculescu a anunțat, joi, că Executivul intenționează să transforme proiectul într-o inițiativă europeană, prin implicarea și a altor state membre care se confruntă cu probleme similare. Unul dintre principalele obiective este sprijinirea tinerilor care nu sunt nici în sistemul de educație, nici pe piața muncii, prin programe care să le ofere șansa de a-și continua studiile, de a învăța o meserie și de a obține un loc de muncă.
Te-ar mai putea interesa și: Guvernul pregătește un plan național pentru siguranța în școli. Pază suplimentară, intervenții rapide și sancțiuni ferme pentru violență
Anunțul a fost făcut în contextul unei săptămâni cu o agendă europeană intensă pentru Guvernul României. Premierul a menționat vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care a descris-o drept un moment important pentru țară. Discuțiile au vizat, printre altele, securitatea regiunii Mării Negre, sprijinul european pentru consolidarea acesteia și finanțarea unui hub de securitate la Marea Neagră, pentru care Uniunea Europeană va aloca 50 de milioane de euro.
De asemenea, în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni au fost abordate probleme legate de fondurile europene și de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul a amintit și discuțiile purtate cu vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, organizată de Ambasada Irlandei, țară care deține în prezent președinția Consiliului UE. Cu această ocazie, reprezentanții Guvernului au prezentat prioritățile Executivului, direcțiile de dezvoltare ale României și oportunitățile de investiții și cooperare cu partenerii europeni.
Una dintre principalele probleme pe care Guvernul dorește să le abordeze este numărul ridicat de tineri care nu urmează cursuri de educație sau formare profesională și nu au un loc de muncă. România se numără printre statele europene cu cele mai ridicate rate în această categorie, cunoscută sub denumirea de tineri NEET. În spatele statisticilor se află numeroși tineri, în special din medii vulnerabile, care nu au posibilitatea de a-și continua studiile, de a dobândi competențe profesionale sau de a se integra pe piața muncii.
Premierul a atras atenția că România nu își poate permite să piardă o generație întreagă din cauza lipsei oportunităților educaționale și profesionale. Din acest motiv, Guvernul intenționează să construiască un program național prin care să identifice acești tineri și să îi sprijine să revină în sistemul de învățământ, să participe la cursuri de calificare și să își găsească un loc de muncă. Obiectivul este de a le oferi șanse reale de integrare socială și profesională, indiferent de mediul din care provin.
Pentru punerea în aplicare a programului, premierul a cerut deja o abordare coordonată între ministerele responsabile. Acesta a explicat că problema nu poate fi rezolvată doar de Ministerul Muncii sau de Ministerul Educației, ci necesită implicarea întregului Guvern. Este nevoie de colaborare instituțională pentru identificarea tinerilor aflați în situații vulnerabile, dezvoltarea unor programe de formare și crearea unor mecanisme prin care aceștia să poată fi sprijiniți până la integrarea pe piața muncii.
Mai mult, Executivul dorește să ducă inițiativa și la nivel european, prin colaborarea cu alte state membre care se confruntă cu dificultăți asemănătoare. În urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen și Roxana Mînzatu, autoritățile române intenționează să propună un demers comun, care să permită mobilizarea unor resurse financiare și a unor fonduri europene suplimentare pentru susținerea tinerilor.
Potrivit premierului, investiția în educația, calificarea și integrarea profesională a tinerilor nu reprezintă doar o măsură socială, ci și o investiție strategică în viitorul economic al României și al Uniunii Europene. Reducerea numărului de tineri care nu muncesc și nu studiază ar putea contribui la creșterea forței de muncă, la dezvoltarea economiei și la valorificarea potențialului unei generații care riscă să rămână în afara sistemului educațional și profesional.