Media & Advertising

3 trucuri de marketing pentru startup-uri care se zbat sa supravietuiasca

22 Apr, 03:04 • Redactia DailyBusiness
Dezvoltarea unei afaceri prin tertipuri de marketing nu este un lucru atat de simplu pe cat pare. Doar pentru ca folosesti trucuri nu inseamna ca muncesti mai putin sau ca e mai usor. Iata ce strategii poti pune in practica, daca vrei ca business-ul tau sa infloreasca.
3 trucuri de marketing pentru startup-uri care se zbat sa supravietuiasca

Entrepreneur.com prezinta o lista cu 3
tipuri de strategii care nu sunt usor de implementat, nu sunt gratis
si nici nu au succes garantat.

1. Ia-ti
un ambasador de brand

Ambasadorul de brand este de regula o
personalitate care iti promoveaza produsele si serviciile
folosindu-se de imaginea si reteaua sa de fani.

Practic, este vorba de marketing din „gura in gura”, care in
era digitala este considerat a fi invechit si ineficient. De fapt, el are un
impact urias. Un articol din Forbes se refera la acest marketing ca fiind cel
mai important tip de social media. Intr-o epoca dominata de Twitter, Pinterest si
Facebook , tot marketingul din „gura in gura” este mai folositor. Un studiu
Nielsen indica faptul ca 92% din consumatori au incredere in recomandari de la
familie și prieteni, mai mult decat in orice alta forma de publicitate.
 
2. Creeaza un cult pentru brandul companiei
 

Cele mai multe culte au de regula o conotatie negativa. In cazul
cultului de brand, conotatia este insa una pozitiva.
Unele branduri sunt mai mult decat simple branduri. Acestea au
fani pasionati si obsedati dar care sunt un marketing bun pentru companie.
 

Este posibil sa creezi un cult pentru brandul tau? Sigur ca
da. Orice produs bun acopera o necesitate si se adreseaza unor oameni reali.
Iar acestia pot fi foarte incantati de produsul respectiv. Ceea ce conteaza
este ca acei oameni sa fie pasionati, devotati si multumiti. Ei iti vor promova
atunci produsul pana le va veni rau.
 

Uite cateva exemple de cult de brand:

Harley Davidson – motociclete

Apple – software, computer si smartphone-uri

Linux – sistem de operare

Starbucks – cafea
Ikea – mobila

De unde rezulta fanatismul clientilor pentru aceste marci? Potrivit
cercetarilor Cult Branding, exista 7 caracteristici comune brandurilor in jurul
carora se creeaza un adevarat cult.

– Trebuie sa fie diferit. Clientii fanatici nu doresc sa
cumpere produse mainstream.

– Trebuie sa inspire curaj. De ce? Pentru ca membrii unui cult
trebuie sa fie la randul lor curajosi pentru a face parte din el.

– Trebuie sa fie distractiv. Pana la urma, este vorba de un
stil de viata, nu doar de un produs.

– Brandul trebuie sa isi asculte clientii. Acestora le place
sa se simta apreciati. Ei cumpara produse apartinand brandului, astfel ca vocea
lor trebuie ascultata.

– Trebuie sa munceasca mult pentru a crea comunitati in jurul
sau. In mod normal, un cult nu se formeaza peste noapte. Compania trebuie sa se
implice in facilitarea intalnirilor spontane dintre clienti sau cel putin sa
comunice eficient un slogan, o poveste, un mesaj sau un scop.
– Trebuie sa fie accesibil. In ciuda reputatiei de club
exclusivit, un cult accepta noi convertiti in cadrul sau.
– Promoveaza libertatea. Cand un brand emana un fel de
libertate, cumparatorii sai se simt impulsionati sa-l promoveze cu mult
entuziasm si actiuni neobisnuite.

Un cult poate fi cel mai bun lucru in care s-ar putea
transforma brandul tau.

3. Scoate oamenii din sarite

Unele dintre cele mai explozive miscari de marketing din
toate timpurile au inclus si o doza de negativitate. Desi unii spun ca nu
exista publicitate negativa, altii spun ca orice tip de publicitate, inclusiv
aceasta, este benefica pentru o companie.

Conform unui studiu Stanford, publicitatea negativa poate creste
vanzarile unei companii mai putin cunoscute prin faptul ca o face celebra. Aceasta
tehnica nu ar putea functiona insa si in cazul unui brand care este deja
celebru.

Autorii studiului au analizat vanzarile a 240 de carti de fictiune
care au primit recenzii din partea New York Times. Intai s-au uitat la
cartile scrise de autori faimosi. Daca recenziile erau pozitive, vanzarile
cresteau cu 32-35%. Daca recenziile erau negative, vanzarile scadeau cu 15%.

Cercetatorii au analizat apoi vanzarile cartilor scrise de
tineri autori, mai putin cunoscuti. Daca recenziile erau negative, vanzarile
cresteau cu 45%. In acest caz, publicitatea negativa a fost una benefica.
Functioneaza aceasta strategie si pentru brandurile faimoase?

Un exemplu de brand cunoscut afectat de publicitate negativa
este Toyota, dupa fiasco-ul din 2009. Rechemari de masini, amenzi usturatoare
si vanzari in scadere au dus la predictii sumbre pentru companie. Acestea s-au
adeverit insa doar pentru o perioada scurta de timp. In anul imediat urmator,
compania a raportat din nou profit. In plus, numarul clientilor multumiti
continua sa fie mai mare decat cel al nemultumitilor. Cumva, publicitatea negativa
nu a fost suficient de daunatoare, astfel incat sa distruga compania. Desi
vanzarile per ansamblu au scazut, urmatorul efect nu a fost unul atat de
devastator pe cat se asteptau multi oameni sa fie.

Uber este un alt exemplu de brand care a profitat de pe urma
publicitatii negative. Acesta a ajuns atat de cunoscut si datorita protestelor
taximetristilor
impotriva sa, precum si a controverselor cu privire la cat de
legale
sunt serviciile pe care le ofera.

Citeste si De ce 90% din afaceri esueaza in primii 5 ani