Media & Advertising

5 tendințe în PR pentru 2016

07 Jan, 15:26 • Redactia DailyBusiness
Început de an, definit tendințe. Pentru relațiile publice, o provocare. Cum să definești tendințele într-un domeniu în care mâine s-ar putea să nu mai funcționeze aceleași „rețete" ca astăzi?, se intreaba Tereza Tranakas, managing partner Oxygen, care prezinta 5 tendinte in domeniu.
5 tendințe în PR pentru 2016

Poate cea mai clară tendință este că relațiile publice trec prin cea mai dinamică și provocatoare perioadă, în care granițele marketing-PR-digital-social media se estompează și cross-channel communication este sintagma cea mai folosită în definirea strategiilor companiilor.

„Îmi amintesc anii (nu foarte mulți în
urmă, 2012 să spunem) când la Webstock mergeau cu înscrieri agenții de digital,
în timp ce agențiile de PR nici măcar nu se gândeau că acolo ar avea și ele un
cuvânt de spus. Trei ani mai târziu, la ediția de anul trecut, regăsim nu mai
puțin de cinci agenții pe care în mod tradițional
le-am încadra
în categoria „PR”
și care au câștigat premii la cele mai diverse categorii”, spune Tranakas.

Ea mai spune ca in ultimii 3 ani și-au facut apariția agenții noi sau departamente în agențiile consacrate, care încă de la început integrează în activitatea lor ceea ce am numi
activități de creație, digital și social media, cu scopul de a furniza soluții cât mai eficiente de
comunicare. Specializarea nu se mai poartă. Așa cum Randall vorbea, în urmă cu
20 de ani, de jurnalistul universal, așa și noi putem vorbi acum de omul
de comunicare universal
.
Toate transformările vin pe fondul evoluției
tehnologice si a competitivității crescute din piață, la care trebuie să ne
adaptăm cu cea mai mare viteză. Iar oamenii de PR din România au înțeles pe
deplin miza – survival of the fittest sau mai bine zis, of the leanest, pare că se aplică mai bine
ca niciodată.

În acest context, ne așteptăm la următoarele tendințe:  

1.     Omul de comunicare multi-disciplinar

Aud din ce în ce mai rar colegi de
breaslă care recrutează oameni în echipă pe baza unicului criteriu că aceștia
au experiență în PR. Acesta este un lucru bun, întrucât omul (bun) de
comunicare al zilelor noastre ar trebui: să înțeleagă social media, unde și cum se poartă discuțiile în spațiul public, ce
înseamnă digital, cum ar trebui deci să scrie materialele pentru a fi
relevante pentru publicurile țintă și pentru a folosi la potențial maxim cele
mai potrivite canale de comunicare, să aibă un
spirit analitic. Nu în ultimul rând, să înțeleagă
acum nu doar resorturile din spatele mass-media, ci și din spatele diverselor
tipologii de consumatori. Așa ajungem la crearea de conținut multi-platform, nu
doar text, ci mai ales video și foto.
Specialist media? Sociolog? Psiholog?
Expert în social media sau digital? Bun la cifre? – Răspunsul este: câte puțin
din toate.        

2.     Real-time PR / marketing

În 2012, când românii abia descopereau
Jocurile Paralimpice, datorită unor rezultate remarcabile ale sportivilor
noștri, ne-am dat seama că este nevoie să menținem trează această atenție printr-o comunicare susținută care a devenit rapid
real-time PR. Așa s-a transformat,
pentru prima dată în România, o pagină de FB de brand (Olympus Dairy) într-un jurnal de Paralimpiadă, un canal de comunicare care a devenit
sursă de informații pentru jurnaliști.
Un exemplu mai recent este campania Ciuc
Radler România Activă din vara acestui an, când o echipă extinsă compusă din
specialisti PR, social media, producție foto-video, a creat conținut în timp
real de pe parcursul celui mai mare traseu parcurs cu bicicleta, pe GPS. Timp
de o lună de zile, peste 2.500 de km au fost „documentați” în timp real prin
informații, fotografii și video, materiale care au alimentat instant canalele
sociale, web, TV.

3.     Cuantificarea rezultatelor

Acesta a fost și va continua să fie un punct sensibil pe agenda oricărei agenții de PR, indiferent de declarațiile diverse din
piață. Cum măsurăm rezultatele? Dar, mai ales, cum
cădem de acord noi, toți specialiștii în comunicare, asupra
modului de măsurare? Întrebări la care, odată cu
creșterea online-ului și, implicit, cu apariția diverselor unelte de măsurare a
acestuia, va trebui să răspundem.
Vor fi de ajuns însă doar cifrele?
Experiența ne arată că aspectele calitative sunt cel puțin la fel de importante
precum cele cantitative. Concluzia: avem în față un drum lung de străbătut. Pe
parcursul lui, va trebui să ne însușim și capabilități de cercetare, data
mining și analiză pentru raportare sau identificarea unor tendințe.  

4.     Modelul „tradițional” va dispărea și, odată cu el, și
agențiile care nu se detașează de el

Este suficient să ne uităm la agențiile românești și
evoluția lor în ultimii trei ani pentru a
înțelege cine deține share of voice
și cine va mai avea cu adevărat voce peste alți trei ani.
Un om (bun) din presă a pus în urmă cu
doi ani întrebarea: ce faceți voi acolo, în afară de a scrie comunicate de
presă și de a ne suna pe noi, jurnaliștii? Mă bucur că răspunsul a fost atunci
că media
relations reprezintă aproximativ 30% din
activitatea noastră. Înseamnă că restul de 70% reprezintă acel „netradițional” care ne împinge înainte. Rămâne însă să îl explicăm mai bine, iar această sarcină revine întregii
industrii de comunicare.  

5.     Video is the king – sau nu?

Pe termen lung, nu știm
răspunsul, dar, pentru moment, cu siguranță conținutul video este vedeta în
comunicare. Online, mobil – două cuvinte cheie care definesc canalele cu o
dezvoltare explozivă și în care accentul este pus pe impactul vizual.
Evenimentele recente (criza refugiaților sirieni, atacurile din Paris, tragedia
din clubul Colectiv, etc.) o demonstrează.