Ce cred romanii despre publicitate: Reclamele, folositoare si practice

De asemenea, ei sunt de acord cu faptul ca publicitatea ii ajuta sa faca mai usor comparatie intre produse si ca poate crea o competitie mai mare intre producatori, incurajand imbunatatirea produselor, potrivit unui studiu realizat de GfK Romania, realizat pentru Iqads.

Studiul mai arata ca desi micsorarea bugetelor de media in publicitate a fost evidenta in ultimii 2 ani, nu acelasi lucru poate fi spus si despre numarul de spoturi TV si radio, machete de presa sau outdoor-uri, care a ramas constant sau chiar a crescut, gratie micsorarii tarifelor de publicitate.

„Am facut acest studiu pentru ca voiam sa vedem daca intuitia noastra referitor la modul in care este perceputa publicitatea se adevereste”, a declarat Adriana Lungu, Business Developer IQads.

„Scriind in fiecare zi despre branduri, campanii de comunicare, consumatori si relatia dintre toate aceste concepte, am vazut ca din ce in ce mai multi oameni primesc publicitatea ca pe o forma de entertainment. Si ca, gratie acestui lucru, treptat, publicitatea si-a facut loc in viata noastra – de la reclamele pe care le disecam atunci cand suntem cu prietenii la o bere sau participarea la seri speciale cu proiectii de reclame si pana la imprumutarea anumitor expresii sau cuvinte din spoturi TV sau campanii online. Exact despre asta vrem sa vorbim prin intermediul acestui raport”, a mai spus Lungu.

Rezultatele studiului GfK au fost comparate cu rezultatele obtinute intr-un studiu similar, realizat in 2002, surprizand evolutia din ultimii 9 ani a perceptiei consumatorilor de publicitate, precum si transformarile care au avut loc in aceasta perioada in relatia branduri – consumatori.

Astfel, in ultimii 9 ani, evolutia cifrelor pe acest subiect pare a fi consecinta „bombardamentului mediatic”, conform datelor din studiu.

Cercetarea realizata de GfK Romania pentru IQads scoate la suprafata si diferente remarcabile in perceptia consumatorilor care depind de demograficele acestora.

Astfel, in unele privinte, parerile sunt foarte diferite in functie de sexul, varsta sau localizarea respondentilor.
Prin urmare, daca folosirea vedetelor in reclame are un impact in scadere asupra consumatorilor din orasele mici si din mediul rural, nu acelasi lucru se poate spune despre Bucuresti, unde numarul persoanelor carora le este atrasa atentia de reclamele in care apar vedete creste cu 13% comparativ cu 2002.

Aceeasi situatie este valabila si in ce priveste gradul in care reclamele reusesc sa ii mai amuze pe consumatori.

Daca numarul celor care considera ca publicitatea este de cele mai multe ori distractiva este in scadere (de la 2 treimi in 2002 la 58% in 2011), exceptie si de la aceasta regula fac locuitorii din Bucuresti, carora agentiile de publicitate se straduiesc sa le atraga atentia mai mult, cautand si abordari diferite.