Media & Advertising

Renationalizare in media. De ce renunta strainii la Pro TV si Prima

08 Jan, 00:07 • traian.badulescu
Televiziunile din Romania sunt scoase la vanzare pe banda rulanta, in ciuda faptului ca atrag cel mai mare buget din piata de publicitate. Dupa Prima TV, pe lista posturilor disponibile a ajuns si canalul cu cea mai mare audienta, Pro TV. Ce ii determina pe actionarii straini sa renunte la operatiunile locale?
Renationalizare in media. De ce renunta strainii la Pro TV si Prima

Pentru a avea un tablou complet al situatiei, am solicitat opiniile unor jucatori din piata, precum si ale unor specialisti media.

„Romania este o piata superconcurentiala si este foarte greu sa
gasesti un manager la fel de bun ca Adrian Sarbu”, spune Sebastian
Ghita, proprietarul Romania TV cu privire la motivele vanzarii Pro
TV. 

Potrivit acestuia, operatiunile din Romania ale CME ar fi greu de
redresat fara un management adecvat.

Intrebat daca este interesat de achizitia posturilor de radio Pro FM
si Info Pro, ce ar urma sa fie de asemenea scoase la vanzare,
Sebastian Ghita a spus ca nu are o astfel de initiativa.

Viorel Micula, proprietar al postului de televiziune National TV,
apreciaza la randul sau ca intr-un context economic dificil, nici
veniturile din media nu au cum sa fie satisfacatoare pentru unele
companii care au anumite targeturi.

„Din pacate, multe firme straine se retrag din Romania. Guvernul ar trebui sa faca ceva pentru a
incuraja investitiile straine”, adauga Viorel Micula.

[b]Strainii, axati pe profit si piete
apolitice[/b]

Analistul media Iulian Comanescu
plaseaza tranzactiile de pe piata din Romania intr-un trend
global. „Dintr-un studiu pentru Open Society Foundations (Soros) la
care am contribuit, numit Mapping Digital Media, am putut constata ca
e vorba de un trend global, referitor mai ales la tarile in curs de
dezvoltare, si nu numai la Romania”, spune Comanescu.

Potrivit acestuia, trendul poate fi numit „relocalizare sau renationalizare” si a inceput dupa criza, prin
tranzactii ca vanzarea Capital si a Evenimentului zilei catre familia
Paunescu, dupa ce titlurile se aflasera in proprietatea Ringier
Romania.

„Explicatia e destul de simpla,
grupurile globale sunt de regula proprietatea unui mare numar de
actionari, includ si fonduri de investitie in ownership si sunt axate
pe profit. Din cauza crizei, operatiuni ca Evenimentul zilei au
devenit liabilities si respectivele grupuri au renuntat la ele”,
adauga analistul media.

Pe langa asta, in democratii subrede ca a Romaniei, investitorii straini au o reticenta naturala in a se
implica in politica, or brandurile care s-au relocalizat in ultimii
ani au avut asemenea conotatii. S-a vazut de altfel ca grupurile
straine au avut succes mai ales pe piete apolitice, ca aceea de
glossy, tabloidele sau televiziunile comerciale, continua Comanescu.

Un al treilea motiv mentionat de acesta
se refera la investitiile masive dinaintea crizei ale unor
proprietari romani – mai ales Sorin Ovidiu Vintu si Dinu Patriciu.
Acestea au creat un climat de hipercompetitie care n-a fost de bun
augur pentru straini: piata TV s-a fragmentat, s-a creat o criza de
resurse umane si asa mai departe, explica analistul.

[b]Bani tot mai putini pentru tot mai
multe posturi[/b]

Pe langa motivele mentionate mai sus,
bugetul de publicitate pentru TV s-a redus drastic in ultimii 5 ani,
scazand aproape la jumatate, de la nivelul de 337 milioane de euro
din 2008 pana la 183 de milioane de euro in 2013, conform estimarilor
Media Fact Book
.

Comanescu vede partea plina a
paharului, precizand ca TV-ul strange in continuare 180-190 milioane
de euro din cele 280-290 milioane disponibile pe piata de
publicitate in acesti ani si va pierde foarte putin, procentual, in
timp, din totalul publicitatii. „E natural ca el sa fie o miza
pentru business-urile care gandesc strict pe baza acestor venituri”,
mai spune analistul media.

Potrivit lui, online-ul inseamna doar
20 si ceva de milioane de euro si se dovedeste o Fata Morgana din
punct de vedere al banilor, iar cresterile de cheltuieli se duc mai
ales la Google si Facebook.

In ceea ce priveste numarul in crestere
de posturi TV, analistul spune ca este vorba in special de segmentul
asa-ziselor televiziuni de stiri, devenite in ultimii ani televiziuni
afiliate politic, controlate de diferite personaje conectate intr-un
fel sau altul cu politicul.

„E evident ca astfel de televiziuni nu
traiesc din publicitate, ci din diferite alte venituri, care nu pot
fi conectate decat cu politicul, la fel ca discursul lor partizan”,
adauga Comanescu.

[b]Cifrele vorbesc[/b]

Referindu-se strict la Pro TV, analistul estimeaza ca CME va reduce din cheltuieli, deci,
posibil, va vinde in toate tarile in care opereaza, dupa preluarea
controlului de catre Time-Warner.

„Time-Warner e o companie globala
bazata pe numerosi actionari, spre deosebire de CME-ul lui Ronald
Lauder, care era comparativ un business mic si temerar, din clasa
Ringier, depinzand de un singur om. CME a mai vandut operatiunile din
Ucraina, atunci cand acestea nu au mers, si probabil ca Romania va fi
mai afectata decat Cehia fiindca e o piata mai putin stabila, mai
emergenta”, anticipeaza Comanescu.

El ia in calcul si faptul ca in piata locala Time-Warner/CME il va avea drept concurent pe fostul CEO,
Adrian Sarbu, deci ar putea fi mai prudent pe o astfel de piata. Dar,
in principiu, managementul va judeca mai ales in functie de tabelele
cu cifre, considera analistul.

[b]Pro TV si Prima in era post-vanzare[/b]

In timp ce la Pro TV sunt anticipate reduceri de cheltuieli in urma unei eventuale vanzari, in  cazul Prima TV sunt asteptate mai degraba noi investitii.

„Pro TV-ul a fost trend setterul pietei
TV de la infiintare, iar acum va reduce motoarele. Probabil ca toata
piata va avea mai putine mega-show-uri din clasa Got Talent, Voice Of
sau Master Chef. Nu stiu cate concedieri vor avea loc in Pro TV SA,
cu exceptia plecarilor la varf. Au existat deja reduceri pe criza,
de la statiile locale si din departamente care nu mai stateau in
picioare din cauza retehnologizarii din ultimii ani. Probabil ca vom
vedea investitii mai reduse in programming, adica licentele pentru
formate internationale despre care vorbeam, si renuntarea totala la
unele operatiuni nerentabile – s-au vehiculat Acasa si Studiourile
Buftea, dar le consemnez doar cu titlu de zvon”, spune Comanescu.

In schimb, despre Prima vorbeste ca despre o televiziune care a
fost pe respiratie asistata in ultimii ani. „Dupa ce cumparatorul din
2005, SBS, s-a globalizat la randul lui prin vanzarea la
ProSiebenSat.1, acest grup n-a prea stiut ce sa faca cu asset-urile
din Romania. In cazul in care Cristian Burci are ambitii de top 3, va
trebui in primul rand sa investeasca in postul lui”, atrage atentia analistul media.

El anticipeaza schimbari in materie de resurse umane, dar in primul rand in
management, asa cum s-au petrecut la Adevarul dupa
preluarea de catre Cristian Burci. „Restul depinde de ce va vrea sa
faca noul proprietar cu televiziunea: daca va investi in filme sau
fotbal, va fi nevoie de mai putini oameni angajati. Producatorii
independenti, aflati in mare suferinta in Romania, sunt si ei o miza
pentru formatele specializate, ceea ce ar insemna din nou mai putini
oameni la operatorul licentei”, mai spune Iulian Comanescu.

[b]Miza vanzarii Pro TV[/b]

Analistul Dragos Stanca apreciaza pe pagina sa de Facebook ca vanzarea Pro TV poate parea o
decizie ciudata la Bucuresti, dar logica de la
Praga.

In raportul CME din octombrie scrie asa: „Net loss for
the nine months ended September 30, 2013 was US$ (173.3) million
compared to US$ (43.3) million for the same period in 2012”.

Un calcul simplu arata ca vanzare din
Romania cu 150-200 milioane euro poate readuce CME ca si companie pe
profit
(sau macar zero) in 2014 si deci relansa pretul actiunilor
sale la Praga si New York, spune Dragos Stanca.

Potivit acestuia, daca adaugam ce nu se vede in
excel (exodul unor oameni cheie din Pro si faptul ca traseul
companiei fara Adrian Sarbu este greu de prezis), masura pare cu atat
mai logica.

[b]Mai valoroasa in an electoral[/b]

Radu Moraru de la Nasul TV spune ca
decizia CME de a vinde Pro TV a fost luata inca din vara lui 2013.

Potrivit acestuia, Time Warner
forteaza vanzarea Pro TV in anul electoral 2014, stiind ca va gasi un
cumparator balcanic, predispus sa plateasca si care va avea ca adevarata miza alegerile prezidentiale. 

Jurnalistul Catalin Tolontan a publicat marti pe blogul sau o informatie potrivit careia grupul american CME sondeaza posibilitatea vanzarii companiilor si marcilor sale din Romania.

„Exista discutii de tatonare cu mai multe companii, avand ca subiect nava amiral, canalul Pro TV, pentru care au fost contactati RCS&RDS si turcii de la Dogan, detinatorii Kanal D in Romania. Conform estimarilor CME, pe Pro TV ar putea sa obtina undeva intre 150 si 200 de milioane de euro”, scrie Tolontan.

Potrivit acestuia, Studiourile Buftea sunt si ele de vanzare, Cristian Burci fiind principalul favorit, dupa ce a cumparat Prima TV si vrea sa-si consolideze o baza de productie care sa deserveasca mai multe televiziuni.

Citeste si:
Pro TV de vanzare
Cat de multi bani a pierdut Sarbu cu Studiourile din Buftea
Frigul lui Sarbu. Si inghetul care o sa vina
Adrian Sarbu paraseste Pro Tv. Se duce la Digi?