România, în pericol de „țară a chiriașilor”. Piața imobiliară, sub presiunea investitorilor globali și a prețurilor tot mai inaccesibile

România se îndreaptă spre un model social în care proprietatea asupra locuinței ar putea deveni excepția, nu regula, avertizează o analiză realizată de compania de consultanță Frames. Potrivit studiului, ritmul accelerat de creștere a prețurilor imobiliare, mult peste evoluția veniturilor reale, împinge tot mai mulți români în zona de chiriași, într-un context în care piața este influențată tot mai puternic de capitaluri mari, inclusiv fonduri de investiții internaționale și mecanisme financiare globale, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Groenlanda limitează achizițiile imobiliare de către investitorii străini, pe fondul interesului american

România, în pericol de „țară a chiriașilor”. Piața imobiliară, sub presiunea investitorilor globali și a prețurilor tot mai inaccesibile

Analiza subliniază că în marile orașe ale României, diferența dintre salarii și costul locuințelor a devenit structurală. În București, un apartament de două camere costă între 120.000 și 180.000 de euro în zone considerate accesibile, în timp ce salariul mediu net abia ajunge la 1.200–1.400 de euro lunar. În aceste condiții, achiziția unei locuințe echivalează cu economisirea integrală a veniturilor pe parcursul a aproape un deceniu, scenariu considerat nerealist în condițiile costurilor de trai actuale.

Situația este și mai dificilă în Cluj-Napoca, unde prețul pe metru pătrat a depășit frecvent 2.500–3.000 de euro în anumite zone, în timp ce veniturile nu au reușit să țină pasul cu dinamica pieței. Nici orașe precum Brașov, Timișoara, Iași, Sibiu sau Constanța nu mai oferă alternative cu adevărat accesibile, chiar dacă nivelul prețurilor este ușor mai redus.

Potrivit analizei, această evoluție este rezultatul unui cumul de factori: creșterea costurilor de construcție, presiunea cererii generate de migrația către orașe și politicile monetare globale de după criza din 2008, care au alimentat accesul la capital ieftin. Aceste condiții au favorizat apariția unui nou tip de jucător pe piață – investitorul instituțional – care achiziționează masiv locuințe ca instrument de plasare a capitalului.

Sunt menționate exemple internaționale precum fondul Blackstone, care a cumpărat zeci de mii de locuințe după criza financiară, model care s-a extins ulterior la nivel global. În România, analiza estimează că o parte semnificativă a apartamentelor noi este achiziționată încă din faza de proiect de investitori interesați de revânzare sau de randament, ceea ce reduce accesul cumpărătorilor individuali.

Tot mai multe locuințe sunt cumpărate nu pentru a fi locuite, ci ca formă de protecție împotriva inflației, fiind lăsate goale ani de zile. În București, numărul locuințelor neocupate a crescut semnificativ în ultimul deceniu, depășind sute de mii de unități, potrivit datelor citate în analiză.

Un alt factor care distorsionează piața este dezvoltarea platformelor de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb sau Booking, care reduc oferta disponibilă pentru locuințele rezidențiale. Fenomenul este deja reglementat în unele orașe europene, precum Barcelona, unde autoritățile au luat în calcul restricționarea acestui tip de închirieri.

Autorii analizei susțin că România are nevoie de intervenții legislative clare, atât în zona chiriilor, cât și în cea a transparenței pieței imobiliare. Este propusă o regândire a programelor de tip „Prima Casă”, adaptarea lor la noile realități ale pieței, dar și implicarea autorităților în limitarea speculațiilor și creșterea transparenței platformelor de anunțuri.