Studiu: Creierul persoanelor multilingve ar putea îmbătrâni mai lent

Persoanele bilingve aveau creiere care păreau, în medie, cu aproximativ șase ani mai tinere decât cele ale persoanelor care vorbeau o singură limbă, arată un studiu, preluat de The Guardian. În cazul celor care vorbeau trei limbi, diferența era de aproximativ șapte ani, iar pentru persoanele care stăpâneau patru limbi, vârsta neurologică era cu până la 13 ani mai mică decât vârsta lor cronologică.

Cercetarea aduce argumente suplimentare în sprijinul ideii că stimularea cognitivă susținută poate contribui la menținerea funcțiilor cerebrale odată cu înaintarea în vârstă, într-un context în care îmbătrânirea populației transformă prevenirea declinului cognitiv într-o prioritate pentru sistemele de sănătate.

Lipsa de conectivitate a creierului, un indicator al îmbătrânirii neurologice

Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, conexiunile dintre miliardele de neuroni care alcătuiesc creierul tind să își piardă din eficiență. Acest proces este asociat cu diminuarea memoriei, încetinirea procesării informațiilor și reducerea flexibilității cognitive.

Dacă studiile anterioare au arătat că populațiile din țările europene cu un nivel ridicat de cunoaștere a limbilor străine tind să înregistreze o îmbătrânire cognitivă mai lentă, noua cercetare încearcă să măsoare această relație la nivel individual.

728 de persoane analizate cu ajutorul magnetoencefalografiei și al inteligenței artificiale

Studiul a fost realizat de cercetători din Spania, Chile, Argentina și Irlanda și s-a concentrat asupra populației din regiunea bască, una dintre cele mai multilingve regiuni ale Europei, unde locuitorii folosesc, în diferite combinații, spaniola, basca, franceza și engleza.

Pentru evaluarea vârstei neurologice, cercetătorii au utilizat magnetoencefalografia, o metodă de imagistică ce măsoară activitatea electrică a creierului. Au fost analizate datele provenite de la 728 de participanți de vârste diferite și cu niveluri variate de competență lingvistică.

Ulterior, cercetătorii au folosit algoritmi de inteligență artificială pentru a stabili modelul normal al conectivității cerebrale în funcție de vârstă. Rezultatele au fost validate prin scanarea unui al doilea grup independent, format din 144 de persoane, împărțite în mod egal între vorbitori de una, două, trei și patru limbi.

Nu doar numărul limbilor vorbite contează, ci și momentul învățării lor

Potrivit coordonatoarei studiului, dr. Lucia Amoruso, de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián, efectele observate nu depind exclusiv de numărul limbilor vorbite.

„Pe scurt, persoanele care vorbeau mai multe limbi aveau creiere care păreau mai tinere decât era de așteptat pentru vârsta lor cronologică.”

„Efectul nu era legat doar de numărul de limbi vorbite. Un nivel mai ridicat de competență lingvistică și dobândirea mai timpurie a unei a doua limbi au fost, de asemenea, asociate cu o îmbătrânire mai lentă a creierului.”

„Acest lucru sugerează că experiența multilingvă contează gradual: nu este vorba doar despre a fi bilingv sau nu, ci despre profunzimea și durata experienței lingvistice”, a explicat cercetătoarea.

Autorii studiului au controlat influența unor variabile precum vârsta, sexul și nivelul de educație al participanților. Cu toate acestea, ei subliniază că nu pot exclude rolul altor factori care influențează sănătatea creierului, inclusiv stilul de viață, nivelul activității sociale sau alte activități intelectuale.

Rezultatele sunt interpretate cu prudență

Concluziile cercetării au fost primite cu interes de comunitatea științifică, însă specialiști independenți atrag atenția că asocierea dintre multilingvism și îmbătrânirea cerebrală nu demonstrează automat o relație de cauzalitate.

Eef Hogervorst, profesoară de psihologie biologică la Universitatea Loughborough, afirmă că persoanele care vorbesc mai multe limbi pot avea, în același timp, un stil de viață mai favorabil menținerii sănătății cognitive.

Potrivit acesteia, este posibil ca vorbitorii de mai multe limbi să beneficieze și de un nivel mai ridicat de educație, să citească mai mult, să participe mai frecvent la activități de învățare pe tot parcursul vieții sau să practice alte activități stimulative, precum interpretarea unor instrumente muzicale, factori care pot contribui, la rândul lor, la menținerea funcțiilor cerebrale.

Citește și: Expunerea la lumina albastră influențează creierul adulților tineri, dar nu și pe al adolescenților. Ce arată un nou studiu