Romania, tara in care jumatate din populatie traieste in gospodarii supraaglomerate

De altfel, acest lucru
se poate vedea și în statisticile Wizmo, unde 65% din căutări sunt de vânzare.

Astfel, la nivelul anului 2015, 96% din populația
Românie are domiciliul în imobile achiziționate, numărul proprietarilor români
cunoscând o creștere ușoară față de anul anterior.

În același timp, peste 49%
dintre români locuiau în perioada de referință în gospodării supraaglomerate,
acest procent cunoscând o scădere față de nivelul din 2014 (52,3%). În
comparație, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, doar 16,7% din
populație locuia în aceste condiții.

„Deși este recunoscut faptul că pentru România,
achiziția unei locuințe reprezintă un obiectiv important, creșterea numărului
de imobile achiziționate a crescut ușor în ultimii ani și datorită programelor
guvernamentale de tipul Prima Casă și a facilitării proceselor de obținere a unui
credit ipotecar. Bineînțeles, acest lucru se remarcă și pe platformele imobiliare,
unde 65% dintre anunțurile listate vizează vânzarea proprietăților”, a declarat
Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro. 

T

op 3 state
membre UE în ceea ce privește regimul de ocupare a locuințelor(2015, Eurostat)

Astfel, dacă în 2014, 52,3% din populația României
locuia în gospodării supraaglomerate, un an mai târziu, ponderea acesteia a
scăzut ușor până la 49,7%, dar ocupă în continuare primul loc în această
categorie la o distanță semnificativă de Polonia (43,4%).

La polul opus, 12
dintre statele membre ale UE au înregistrat cele mai scăzute rate de
supraaglomerare, de sub 10%, cel mai bun procentaj fiind obținut de Cipru, cu
doar 1,4% din populație regăsindu-se în această situație.
 

În acest sens, rezultatele studiului Eurostat arată că cea mai mare parte a
populației din România locuiește în case unifamilale, preferințele lor fiind
urmate de apartamente. Cel mai mic procent este atribuit locuințelor de tip
duplex.

Cu toate acestea, în România, rata
supraaglomerarării în rândul locuitorilor expuși riscului de sărăcie
(persoanele care locuiesc în gospodării în care venitul echivalent disponibil
pe persoană este sub 60% din venitul național mediu), a scăzut în 2015 față de
2014, de la 66,6% la 61,7%.

Studiul citat arată de asemenea și modul în care
prețurile locuințelor din România au evoluat în ultimii ani. Astfel conform
indexului HP (house price), în ultimul semestru al anului 2016, România a fost
singura țară din rândul statelor membre UE în care prețurile locuințelor au
scăzut, comparativ cu trimestrul anterior. Astfel, deși la nivel european,
prețurile au crescut cu 1,5% în perioada de referință, pe plan local s-a
remarcat o scădere de 0,7%.

La nivel anual, comparând ultimul trimestru din 2016 cu
aceeași perioadă a anului precedent, în România se poate remarca o creștere de
7,1% a prețurilor imobilelor, în timp ce cele mai mari creșteri anuale de
prețuri au fost înregistrate în Ungaria (11,6%), Letonia (10,8%) și
Bulgaria(8,8%).

Nu în ultimul rând, rezultatele Eurostat arată că
11,3% din populația statelor din Uniunea Europeană alocă cel puțin 40% sau mai mult din venitul lor
disponibil pe adult pentru cheltuielile gospodăriei. În acest sens, cele mai
mari cheltuieli au fost generate de chiriași, în timp ce costurile cele mai
scăzute au fost înregistrate de cei ce dețin o locuință fără grija unui credit.

Pe plan local, în 2015, aproape 16% din populația României a cheltuit peste 40%
din veniturile lunare pe costurile aferente locuinței.