52 de persoane urmarite penal intr-un dosar de evaziune fiscala si spalare de bani. Cat e prejudiciul

In perioada decembrie 2009 – ianuarie
2014, doi dintre inculpati s-au folosit de 17 societati comerciale de
tip fantoma, emitand numeroase facturi fiscale catre 52 de societati
comerciale, atestand operatiuni nereale, facturi pe care acestea din
urma le-au inregistrat in contabilitate, in scopul diminuarii bazei
impozabile si prejudicierii bugetului consolidat al statului.

„Pentru a se crea aparenta ca
operatiunile comerciale atestate in facturi sunt veridice, cei doi
inculpati, de coniventa cu reprezentantii societatilor in favoarea
carora au fost emise facturile (acestia avand de asemenea calitate de
invinuit in cauza), au stabilit ca valoarea bunurilor fictiv
livrate/serviciilor fictiv prestate sa fie platita prin transfer
bancar, din contul societatii achizitoare catre conturile unora
dintre cele 17 societati cu comportament de tip fantoma, urmand ca,
subsecvent, banii sa fie retrasi in numerar si sa se intoarca la
dispunatorii platilor. Pentru serviciile oferite, din banii pe care
ii incasau in modul descris mai sus, acestia isi opreau un comision
de circa 6-8%”, informeaza PTB intr-un comunicat remis Agerpres.

Invinuitii au fost ajutati de mai multe
persoane care se ocupau de relatia cu bancile, efectuand operatiuni
de retrageri de numerar fie de la ATM-uri, fie de la casierii, cu
tranzitul banilor de la bancile unde societatile fantoma aveau
deschise conturi catre cei doi invinuiti si apoi, mai departe, catre
dispunatorii platilor, precum si cu racolarea unor persoane dispuse
ca, in schimbul unor sume neinsemnate, sa accepte sa figureze ca
asociati sau administratori in cadrul societatilor fantoma.

„Cei doi invinuiti mentionati au
infiintat 17 societati comerciale pe numele unor persoane cu situatie
materiala precara care, in schimbul unor sume modice, accepta sa
detina calitatea de asociati si administratori in cadrul acestor
societati si sa deschida conturi bancare in numele acestora.
Societatile comerciale mentionate mai sus au obiecte de activitate
diverse – constructii, publicitate, asigurari – dar niciuna nu
functioneaza la sediile sociale declarate, nu detin puncte de lucru,
nu desfasoara efectiv nici un fel de activitate comerciala si nu
dispun de angajati care sa le permita prestarea serviciilor sau
livrarea bunurilor respective. Multe dintre aceste societati nu
figureaza cu niciun angajat, in timp ce altele figureaza formal cu un
numar infim de angajati”, precizeaza procurorii.

Pentru a se asigura ca vor avea
controlul sumelor de bani incasate prin conturile societatilor
mentionate mai sus, cei doi invinuiti, cu ocazia deschiderii
conturilor, au impus administratorilor statutari sa imputerniceasca
pe conturile societatii persoanele lor de incredere (acestea din urma
primind si cardurile bancare si token-urile eliberate de banca).

Aceste masuri le-au permis celor doi sa
aiba controlul exclusiv asupra conturilor bancare, sa efectueze
on-line transferuri intre societatile din grup, dar, mai ales, sa
urmareasca zilnic sumele incasate.
La solicitarea reprezentantilor a 51 de
societati comerciale, acestia avand de asemenea calitate de invinuit
in cauza, suspectii au emis facturi fiscale de prestare
servicii/livrare marfuri (in cuantumul solicitat de reprezentantii
societatilor mentionate mai sus), in numele societatilor controlate
de acestia, fara ca livrarile de bunuri sau servicii sa se realizeze
in realitate, urmarind, in principal, ca obiectul de activitate al
societatilor emitente sa fie acelasi cu cel al societatilor catre
care se emit aceste facturi.

„Sumele reprezentand
contravaloarea facturilor emise in modul aratat mai sus au fost
virate in conturile societatilor fantoma controlate de cei doi
invinuiti, de unde fie sunt retrase in numerar, fie, daca sumele sunt
prea mai mari (pentru a nu trezi suspiciuni din partea bancii), prin
intermediul token-urilor, sunt fractionate si transferate in
conturile a doua-trei societati din grup, de unde, de asemenea, sunt
retrase in numerar de la ATM-uri de imputernicitii pe conturi si
predate celor doi in numerar”, se arata in comunicat.

In vederea justificarii acestor
retrageri, invinuitii prezentau unitatilor bancare contracte de
imprumut fictive.

Sumele retrase in numerar sunt, in cea
mai mare parte, restituite reprezentantilor societatilor comerciale
care initial le-au platit drept „contravaloare” a
bunurilor/serviciilor „achizitionate” doar scriptic de la
societatile controlate de cei doi invinuiti – acestia din urma oprind
din sumele incasate un procent pe care, in prealabil, il negociaza cu
beneficiarii sumelor de bani.

In acest mod, in perioada decembrie
2009 – ianuarie 2014, cele 52 de societati comerciale mentionate mai
sus au transferat in conturile societatilor fictive controlate de cei
doi invinuiti suma totala de 87.066.978 lei – drept contravaloare a
unor servicii sau bunuri care in realitate nu s-au prestat/livrat
niciodata.

Scopul acestor transferuri a fost in
primul rand sustragerea de la plata obligatiilor fiscale datorate
bugetului de stat, prin majorarea artificiala a cheltuielilor, dar si
transformarea intregii sume in venituri personale ale
reprezentantilor societatilor comerciale – printr-un sistem de
disimulare a activitatilor ilicite si crearea unei aparente de totala
legalitate.

Citeste si: Fraude in asigurari:
Carpatica, in vizorul DNA