Culmile incompetentei: Dam apa ungurilor, ogoarele noastre crapa de sete

Problema care se pune in momentul de fata
consta in „materialul” compensarii. Sa le dam bani sau sa le dam bonuri
valorice? – se intreaba Guvernul, luand in calcul posibilitatea ca
aceste sume sa nu se duca acolo unde trebuie.

Uniunea Europeana ne-a pus la dispozitie, de 5 ani incoace, zeci de miliarde de euro, pe care puteam sa le investim in sisteme de irigatii, insa am reusit sa absorbim doar 37% din bani, echivalentul a 3,7 miliarde de euro, o suma care nu a crescut in mod vizibil eficienta industriei agricole.

In judetul Arad situatia este cel putin absurda, potrivit unui reportaj ProTV: in plina seceta, in timp ce culturile se sting din cauza lipsei acute de apa, ungurii pompeaza apa din raul Mures si o transporta la 20 de kilometri de granita, prin canale tapetate cu dale si folie impermeabila, ca sa nu se risipeasca niciun strop. Acestora nu le-a fost greu sa inteleaga ca fara sistem de irigatii, culturile sunt supuse unui risc continuu.

„Afacerea” se face prin filiala aradeana a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), care exporta apa din raul Mures in Ungaria, in colaborare cu Compania Nationala Apele Romane, potrivit Jurnalul, care citeaza Agerpres.

Contractul de furnizare a apei se deruleaza in baza acordului incheiat de Guvernele Romaniei si Ungariei privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, semnat la Budapesta, la data de 15 septembrie 2003.

Cata apa trimitem in Ungaria

Acest contract, incheiat intre ANIF si firma Menesbirtok ZRt (Domeniile Hergheliei de Cai) Mezohegyes din Ungaria, se reinoieste anual, partea romana obligandu-se sa pompeze anual o cantitate de cel putin 1,7 milioane metri cubi de apa din Mures, conform solicitarilor facute de partea maghiara, care urmeaza sa plateasca catre partea romana suma de 25,96 euro pentru 1.000 metri cubi de apa.

In cazul in care partea maghiara va solicita mai multa apa, va plati cate 25,11 euro pentru 1.000 metri cubi pentru un volum de apa cuprins intre 1,7 si 1,9 milioane metri cubi, respectiv 24,26 euro pentru cantitati ce depasesc 1,9 milioane metri cubi.

Dupa cum au explicat reprezentantii firmei Menesbirtok ZRt, apa pe care o importa din Romania ar putea-o preleva tot din Mures de pe teritoriul Ungariei. Insa, avand in vedere diferenta de nivel, cheltuielile care ar fi impuse de pomparea apei pana la Mezohegzes ar fi mult mai mari decat cele presupuse de importarea apei de la Arad.

Drept urmare, culturile agricole situate in imediata apropiere a frontierei romano-ungare sunt irigate, in vreme ce o buna parte a culturilor din judetul Arad sufera din pricina secetei.

Din fondurile Uniunii Europene pentru investitii in infrastructura si amenajari impotriva inundatiilor, nu s-a cheltuit niciun ban pentru irigatii. Abia de anul trecut s-au putut depune primele proiecte, iar in februarie, anul acesta, au fost aprobate 50 dintre ele, relateaza stirileprotv.

In momentul actual, doar 10% din suprafata agricola cultivata a Romaniei este pregatita pentru seceta, cu sisteme de irigatii functionale, echivalentul a 300.000 de hectare. In 1989, anul zero, inainte de vanzarea sistemelor la fier vechi, suprafata irigata era de 3 milioane de hectare.

Oficiali ai grupurilor de producatori agricoli din Romania, chestionati de DailyBusiness.ro, spun ca nu sunt la curent cu aceste informatii, dar ca nu sunt surprinsi, pentru ca in Romania totul e posibil.

Micii fermieri, compensati cu doar 20 euro/hectar

Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a prezentat miercuri un set de masuri de limitare a efectelor secetei pentru agricultori.

Cea mai importanta dintre aceste masuri este compensarea persoanelor fizice din agricultura in medie cu doar 20 euro/hectar, respectiv 70 euro/hectar pe exploatatie.  Fermierii, in schimb, spun ca s-au inteles cu reprezentantii ministerului pentru mai multi bani.

„Este vorba despre un set de masuri ce au fost deja luate sau ce urmeaza a fi luate in perioada urmatoare pentru a diminua efectele secetei si menite sa dezvolte agricultura in perioada urmatoare”, a spus Constantin.

Acesta a mai spus ca va lua in calcul si varianta acordarii bonurilor valorice in locul banilor, la propunerea unor fermieri, pentru a se asigura ca acea compensatie se duce intr-adevar acolo unde trebuie.

Vezi aici si celelate 9 masuri luate de minister cu o luna inaintea recoltei.

De ce nu avem stare de urgenta?

Dupa ce au realizat ca recolta de anul acesta va fi mult diminuata din cauza lipsei de precipitatii, producatorii agricoli au solicitat la jumatatea lunii iulie declararea starii de urgenta in sectorul agricol sau solutii urgente pentru diminuarea efectelor secetei.

„Este o cerere perfect justificata, pentru ca este dezastru pentru agricultura”, sustinea atunci inginerul Gheorghe Tuzu.

Potrivit unei petitii trimise premierului Victor Ponta, semnate de reprezentantii Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) si Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania, agricultorii avertizau inca de atunci ca este foarte probabil ca plantele sa fie calamitate in procent de 90-100%.

Ca raspuns, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a declarat ca nici nu se pune problema de asa ceva: ”Daca va uitati in definitia starii de urgenta o sa vedeti ca nu are niciun fundament solicitarea LAPAR. Acest lucru ar fi insemnat sa fim intr-o perioada in care nu putem asigura necesarul de hrana pe piata interna”

In ceea ce priveste starea de calamitate, Constantin a spus ca aceasta poate fi impusa daca este calamitata o suprafata agricola extinsa. “Putem vorbi doar de o productie usor mai mica decat anul trecut”, a specificat acesta.

La aproximativ 3 saptamani de la aceste declaratii, timp in care ploile si-au amanat in continuare prezenta, ministrul Agriculturii este la fel de relaxat:

„Am avut seceta in toamna lui 2011, atunci cand nu trebuia, si cultura de rapita a fost compromisa in proportie de 90%. Intr-o anumita masura a fost afectata si cultura graului, din cauza secetei de anul trecut, iar astazi avem o productie totala de 4,7-4,8 milioane de tone. Evident, este mai mica decat anul trecut, dar fata de media ultimilor cinci ani nu este cu mult mai mica”, a declarat acesta miercuri, intr-o conferinta de presa.

Cifrele falimentului din agricultura

Potrivit estimarilor organizatiei europene Coceral, productia de cereale a Romaniei ar putea sa scada in acest an cu 7,2% fata de anul trecut, la aproximativ 18 milioane de tone. Traderii estimeaza, pe de alta parte, ca recolta de grau va fi cu 15% mai mica,  de numai 6,1 milioane de tone, iar cea de rapita cu 75%.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, ca prognoza de crestere economica este in scadere din cauza secetei care a afectat agricultura.

„Anul trecut a fost un an exceptional pentru agricultura si asta a ajutat intr-un fel in a se ajunge la zero, de fapt, nu am mai avut scadere economica. De data asta toate previziunile din agricultura sunt negative”, a afirmat Ponta, intr-o declaratie de presa sustinuta la MJ.

In momentul de fata, circa 47% din suprafata cultivata cu porumb este afectata de seceta la ora actuala in diferite grade, iar dintre toate culturile aceasta va avea cel mai mult de suferit, a declarat, miercuri, secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu.