Cât ne-a costat criza energetică din Europa. Guvernele vor trebui să achite miliarde. Cine a cheltuit cel mult

O analiză a think-tank-ului Bruegel realizată în septembrie 2021 arată că țările din Uniunea Europeană au prevăzut sau au alocat 681 de miliarde e euro pentru amortizarea impactului pe care criza energetică l-a avut asupra marilor companii și firme. Regatul Unit și Norvegia au alocat suma de 103 miliarde de euro, respectiv 8,1 miliarde de euro, scrie agerpres.ro.

Bruegel estima, în noiembrie 2022, un total de 706 miliarde de euro. Acesta, însă, s-a urcat la 792 de miliarde de euro în acest moment, din cauza faptului că multe dintre țări s-au confruntat cu tăiwei de gaze din partea Rusiei.

Mai citește și: Ce se întâmplă cu Legea Pensiilor. Declarațiile lui Marcel Ciolacu. „Trebuie închisă o dată pentru totdeauna această discuţie”

Topul țărilor care au cheltuit cel mai mult în criza energetică

Topul cheltuielilor are ca frunatș Germania, țara care a cheltuit 270 de miliarde de euro. Nicio țară nu a mai alocat o sumă atât de consistentă. Pe locul doi se situează Regatul Unit, Italia pe locul trei și Franța pe locul patru, fiecare dintre aceste țări cheltuind mai puțin de 150 de miliarde de euro.

Dacă este să ne uităm la cheltuielile per capita, Luxemburg ocupă locul unu. Urmat de Danemarca și Germania.

750 de miliarde de euro s-au alocat de către țările europene pentru atenuarea efectelor cauzate de criza energetică. Suma egalează cu fondul Uniunii Europene alocat pentru redresarea post-pandemie.

Analiștii cer guvernelor să se focuseze mult mai mult pe măsuri care să sprijine scăderea prețurilor pentru consumatorii finali din domeniul energiei. Aceștia dau ca exemplu reducerea TVA-ului la benzină ori plafonarea la prețurile de vânzare cu amănuntul. În plus, dinamica trebuie și ea schimbată, pentru că țările ar putea epuiza spațiul fiscal pentru a menține astfel de finanțări semnificative.

„În loc de măsuri de blocare a preţurilor, care sunt de fapt subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcţie de venit şi spre sectoarele strategice ale economiei”, a explicat unul dintre cercetătorii la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles, Giovanni Sgaravatti.

Te-ar mai putea interesa și: Egalitate între energie verde și combustibili fosili în 2022. Miliarde de euro investiți în regenerabile. Iată cum va arăta viitorul